Elevi împiedicați să susțină Evaluarea Națională, pentru beneficiul profesorilor
Comisia Europeană este cu ochii pe şcolile din România. Experţii internaţionali au început să monitorizeze fenomenul de excluziune care se practică în mai multe unităţi de învăţământ din ţară. Reacţia Comisiei Europene vine după ce, anul trecut, mai mulţi elevi de clasa a VIII-a cu rezultate slabe ar fi fost împiedicaţi să susţină Evaluarea Naţională. Totul pentru ca gradul de promovare în şcolile din România să nu scadă.
O scrisoare deschisă despre practica denumită "Fenomenul Brăila" a ajuns pe masa premierului şi a ministrului Educaţiei în urmă cu două săptămâni.
100 de organizaţii din domeniul educaţiei semnalau faptul că nota medie pentru fiecare judeţ, la Evaluarea Naţională, este ridicată artificial de prezenţa redusă a elevilor la examen, mai precis, în testări intră doar elevii care ar putea obţine note bune. Totul, în beneficiul dascălilor.
„Se face o evaluare managerială şi mulți dintre directorii de școli primesc un punctaj mai mic sau mai mare în funcție de procentul de reuşită la examenele naţionale. Această presiune determină uneori profesorii să fie exigenti la notare”, susține Elena Motaş, prefectura Iaşi.
Concret, reprezentanţii organizaţiilor din educaţie spun că elevii de clasa a VIII-a ori sunt lăsaţi corigenţi şi nu mai intră în examen ori li se încheie mediile, dar cu condiţia să nu meargă să se înscrie la Evaluarea Naţională.
„Din datele pe care le-am analizat de-a lungul timpului, cu preponderenţă în ultimii 4-5 ani, numărul copiilor romi care intră în repartizarea pe locurile suplimentate pentru romi în prima etapă este foarte mic în comparaţie cu numărul de elevi romi existenţi în clasa aceea la clasa a VIII-a”, spune Jupiter Borcoi, fost profesor.
Un studiu al unei asociaţii care militează pentru justiţie socială arată că anul trecut, în judeţul Brăila, aproape 40% dintre elevii care de clasa a VIII-a nu s-au înscris la examenul final de gimnaziu. Dar, cu toate acestea, nota medie la Evaluarea Naţională a fost a doua din ţară - 7,29 - după Bucureşti.
„Având elevi cu promovabilitate 100%, asta înseamnă că, la evaluarea lor, a cadrului didactic, ieşeau foarte bine şi de aici rezultă celelalte beneficii pe care le pot avea, de ordin financiar, gradaţii de merit etc. Dacă au lăsat corijenţi astfel încât aceşti elevi să nu intre în evaluarea națională, îmi pun întrebarea cum au făcut ei evaluarea, aceste cadre, în clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, dacă au ajuns în clasa a VIII-a să lase un copil corijent. Noi, ca şi federaţie, cerem să se revină la acel examen organizat de fiecare liceu în parte”, spune Eugen Ilea, Asociaţia Părinţilor.
Şi fostul ministru al Educaţiei Liviu Pop recunoaşte că există o problemă în modul în care se fac raportările la minister în privinţa gradului de promovare la examene.
„Dacă dintr-o clasă cu 30 de elevi se prezintă la BAC sau la Evaluarea Națională doi elevi şi unul ia examenul, pe indicatorii Ministerului Educaţiei se spune că 50% dintre elevi au luat examenul de Bacalaureat sau de Evaluare, e fals. Din 30, a luat doar 1”, admite Liviu Pop.
Reprezentanţii ministerului Educaţiei susţin că nu au primit nicio informare oficială din partea Comisiei Europene privind monitorizarea fenomenului de excluziune în şcolile din România.
Oficialii români mai spun că, de când "fenomenul Brăila" a intrat în atenţia publicului, la minister a fost depusă o singură sesizare de acest gen. Este vorba de un caz din Bucureşti, anchetat de Inspectoratul Şcolar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
