Eduard Ionescu, prorectorul Universităţii „Spiru Haret”, a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti în dosarul în care procurorii DIICOT investighează fraudarea examenelor de licenţă şi master. În aceleaşi dosar, alte două persoane au fost arestate la domiciliu, în timp ce alte patru vor fi cercetate sub control judiciar, informează Agerpres.
Procurorii au făcut, miercuri, 76 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Braşov, Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Satu Mare, Ialomiţa, Timişoara, Dâmboviţa, Botoşani, Cluj şi Mureş, dintre care 13 la sediile unor instituţii de învăţământ superior, cauza vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz în serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.
Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au vizat şi locuinţele unuia dintre prorectorii universităţii, secretari ai unor facultăţi, profesori, dar şi studenţi.
Citiți și: Prorectorul Universității „Spiru Haret”, reținut. LISTA lungă a acuzaţiilor - cum se folosea de funcţie şi de influenţa pe care o avea
Dosarul „Spiru Haret” | Pentru diplome erau oferite ceasuri, bani sau bidoane de vin și țuică
Cum funcționa fabrica de diplome
Conform DIICOT, pe parcursul anului universitar 2018 - 2019, unul dintre prorectori, împreună cu secretari ai unor facultăţi din cadrul universităţii, angajaţi care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre de conducere, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenţilor, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informaţii nepublice, însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie.
„Prin această activitate infracţională vastă, membrii grupării infracţionale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulţi studenţi/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/şi examene restante, cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licenţă şi master organizate pe parcursul anului universitar 2018 - 2019. Astfel, în schimbul obţinerii de diverse foloase materiale, au procedat la îndeplinirea defectuoasă, neîndeplinirea sau îndeplinirea unor acte contrare ce ţin de îndatoririle de serviciu, facilitând promovarea frauduloasă a examenelor susţinute de foarte mulţi studenţi ai universităţii, atât cu ocazia susţinerii anumitor examene restanţe/credite, cât şi cu ocazia organizării sesiunii de licenţă/master aferente anului universitar 2018 - 2019 din toamna anului curent”, susţin procurorii.
Rețeta funcționa de mulți ani
DIICOT precizează că, pe parcursul anchetei, au rezultat date de natură să ateste faptul că astfel de activităţi infracţionale sunt derulate în cadrul universităţii de foarte mulţi ani (cel puţin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licenţă, cât şi a examenelor obişnuite, existând situaţii când studenţii, viitori licenţiaţi, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susţinerea examenelor.
În raport de poziţia de conducere ocupată în cadrul universităţii şi de influenţa pe care o putea exercita atât asupra angajaţilor acesteia, cât şi asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituţiei de învăţământ superior coordona în mod direct activităţile infracţionale.
Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicaţi de regulă, după caz, în facilitarea obţinerii grilelor cu întrebările şi răspunsurile de la examen, traficarea influenţei pe lângă anumiţi profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obţinerii de lucrări de licenţă deja întocmite etc, indică DIICOT.
În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licenţă/master ajungeau în posesia prorectorului, care, mai departe, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenţi/persoane intermediare) în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licenţă), explică procurorii.
Cum se lua licența
Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei I scrise a examenului de licenţă, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaţilor (care le învăţau şi memorau sau le salvau în telefon şi, ulterior, în timpul examenului, accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicaţi de supraveghetori, ci, dimpotrivă, fiind aşezaţi în anumite locuri prestabilite pentru a putea acţiona fără probleme), fie studenţii candidaţi erau direct ajutaţi în timpul examenului scris de către anumiţi supraveghetori în completarea răspunsurilor la testul scris de licenţă.
În ceea ce priveşte proba a II-a, orală, de susţinere a examenului de licenţă/master, prorectorul era de regulă cel care după obţinerea lucrării de licenţă o trimitea mai departe studentului prin intermediul poştei electronice, cu foarte puţin timp (doar câteva zile) înainte de susţinerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi şi a-şi însuşi conţinutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.
Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăşi întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultăţii, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licenţă o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauză.
Editare web: Luana Păvălucă
