Conferință ONU, simulată de elevi. La dezbaterea de la Colegiul „Mihai Viteazul” au participat liceeni din peste zece țări

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Cum învață zeci de copii din Gorj în săli de clasă cu calorifere reci

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Astfel de simulări au apărut imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când s-a format Organizaţia Naţiunilor Unite. Elevii pot fi delegaţi, ambasadori sau secretari generali. Ei se ocupă de problemele dintr-o anumită ţară, vin cu propuneri şi încearcă să câştige cât mai mulţi aderenţi. Trebuie să respecte tot protocolul unei întâlniri ONU.

În sală, Comitetul social şi economic dezbate efectele suprapopulării în Asia. Reprezentantul Greciei vorbeşte despre legile din domeniul demografic din China. Reprezentanţii celorlalte ţări îi pot pune apoi întrebări.

Rolul unui delegat este să propună soluţii care să îmbunătăţească situaţia statului pe care îl reprezintă.

„Comitetele se întâlnesc, dezbat anumite teme şi dezvoltă rezoluţii, la care adaugă amendamente pentru a îmbunătăţi acele rezoluţii”, spune Ruxandra Elena Marinescu, elevă la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti.

Magnus Andresen este din Danemarca şi este un veteran al acestor dezbateri.

„Eu sunt preşedintele Comitetului pentru drepturile omului, voi fi moderator, este pentru a treia oară când am acest rol. M-am pregătit câteva luni bune pentru a fi preşedinte”, spune Magnus Andresen.

Elevii trebuie să cunoască bine situaţia ţărilor pe care le reprezintă. Şi să respecte întocmai procedurile ONU. De la structura dezbaterilor până la vestimentaţia sobră.

„Nu poţi să vorbeşti la persoana I când vorbeşti despre tine, întotdeauna trebuie sa vorbeşti la persoana a III-a, pentru că aici nu te reprezinţi pe tine, ci o ţară”, afirmă Andreea Irina Florea, elevă la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti.

Statul care organizează conferinţa trimite invitaţiile cu 2-3 luni mai devreme. La finalul conferinţei, fiecare grup va alege cel mai bun delegat.

„Participă, incluzând organizatorii şi profesorii însoţitori, 280 de persoane, peste 100 sunt din străinătate”, spune Sever Popa, directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti.

Danemarca, Spania, Italia şi Turcia s-au numărat printre ţările participante. Elevii români au mai fost la astfel de conferinţe în Germania, Italia şi Ungaria.