Tinerii absolvenți de clasa a VIII-a sunt interesaţi de meseriile de mecanic auto, lăcătuş şi tinichigiu. Ei sunt conştienţi că astfel au o şansă mai mare să îşi găseasca un loc de muncă. De exemplu, atelierele auto au cea mare nevoie de forţă de muncă și ofera salarii între 1500 şi 2500 de lei.
Pentru că la unele specializari, numărul locurilor este mai mic decât cel al elevilor înscrişi, se va organiza concurs de admitere.
Concurența mare dintre tineri pe o anumită specializare dă naștere unei concurențe la fel de mare pe piața muncii după terminarea studiilor. Iar faptul că unele meserii au un deficit de muncitori în prezent nu înseamnă că vor fi la fel de ofertante și în viitor, mai ales că uzinele trec printr-un proces constant de automatizare.
Tocmai de aceea sistemul profesional de învățământ trebuie să le ofere tinerilor cât mai multe alternative. Un exemplu în acest sens este Finlanda, țară apreciată pentru educația sa. Școlile profesionale finlandeze nu se concentrază doar pe sudură, turism și brutărie ci au inclusiv cursuri de IT sau de antreprenoriat, care îi ajută pe absolvenții lor să se adapteze mai ușor la condițiile din piața muncii.
În România, atelierele unde fac practică elevii au început să fie modernizate, deoarece mulți agenți economici spun că elevii ies nepregătiți din aceste școli, deoarece învaţă pe aparatură veche și nu se pot descurca cu noua tehnologie.
Majoritatea școlilor profesionale durează trei ani, cu excepția unor școli speciale de meserii care au doar doi ani de studii.
Învăţământul profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriași disponibili.