Tot mai multe locuri în şcolile profesionale

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Şcolile profesionale par ceva mai bine racordate decât universităţile la ceea ce vrea piaţa muncii. Sunt totuşi câteva meserii pentru care locurile din şcoli sunt probabil mai multe decât posturile scoase la concurs de companii. Vestea bună, în schimb, este că din ce în ce mai multe firme se implică în învăţământul profesional. Pun umărul la instruirea tinerilor pe care îi vor angaja.

Revigorate după ce rata de promovare a examenului de Bacalaureat s-a prăbușit, școlile profesionale au început să crească în dimensiuni. În viitorul an școlar vor avea peste 38.000 de locuri, cu 2.400 mai multe decât anul trecut, arată datele Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Mecanica este domeniul de pregătire care va avea în noul an școlar cele mai multe locuri pentru absolvenții de gimnaziu care vor să învețe o meserie, peste 14.000.

După mecanică urmează clasele de turism și alimentație cu 4.600 de locuri și industria textilă și a pielăriei, cu 3.800 de locuri. Concret, la finalul studiilor, generația care va începe școala profesională din toamnă va cuprinde aproape 6.500 de mecanici auto, aproape 3.500 de confecționeri, aproape 2.500 de ospătari și chelneri și 1.400 de mecanici agricoli. Însă diplomele care le atestă cunoașterea meseriilor nu vor garanta tuturor absolvenților de școli profesionale un loc de muncă.

Marea problemă a școlilor profesionale este că pregătesc pentru o paletă relativ redusă de meserii.

Recent, Manpower a realizat topul posturilor pentru care există cel mai mare deficit de angajați. Companiile au nevoie de meseriași calificați, aici fiind incluși și muncitorii din construcții, dar și de angajați pentru hoteluri și restaurante, adică recepționeri, ospătari sau chelneri, și muncitori necalificați, care nu au nevoie nici măcar de o școală profesională. Cei mai norocoși sunt elevii care învață o meserie la școlile profesionale care au contracte cu diverse companii.

În cel mai rău caz, tinerii care fac practică la respectivele companii nu sunt angajați, dar își pot trece în CV experiența obținută. Dar în majoritatea cazurilor, locul de muncă este practic garantat la finalul stagiilor de practică și pregătire profesională.

Stagii care ar putea fi scurtate cu un an. În prezent, majoritatea școlilor profesionale durează trei ani, cu excepția unor școli speciale de meserii care au doar doi ani de studii. În proiectul de modificare a legii învățământului, cursurile tuturor școlilor profesionale din România vor dura doi ani. Este o măsură cu avantaje și dezavantaje. Pe de o parte scurtarea școlii profesionale îi lansează mai repede pe tineri pe piața muncii, dar, pe de altă parte, aprofundarea studiilor este redusă.