Tot mai multe locuri în şcolile profesionale

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

Şcolile profesionale par ceva mai bine racordate decât universităţile la ceea ce vrea piaţa muncii. Sunt totuşi câteva meserii pentru care locurile din şcoli sunt probabil mai multe decât posturile scoase la concurs de companii. Vestea bună, în schimb, este că din ce în ce mai multe firme se implică în învăţământul profesional. Pun umărul la instruirea tinerilor pe care îi vor angaja.

Revigorate după ce rata de promovare a examenului de Bacalaureat s-a prăbușit, școlile profesionale au început să crească în dimensiuni. În viitorul an școlar vor avea peste 38.000 de locuri, cu 2.400 mai multe decât anul trecut, arată datele Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Mecanica este domeniul de pregătire care va avea în noul an școlar cele mai multe locuri pentru absolvenții de gimnaziu care vor să învețe o meserie, peste 14.000.

După mecanică urmează clasele de turism și alimentație cu 4.600 de locuri și industria textilă și a pielăriei, cu 3.800 de locuri. Concret, la finalul studiilor, generația care va începe școala profesională din toamnă va cuprinde aproape 6.500 de mecanici auto, aproape 3.500 de confecționeri, aproape 2.500 de ospătari și chelneri și 1.400 de mecanici agricoli. Însă diplomele care le atestă cunoașterea meseriilor nu vor garanta tuturor absolvenților de școli profesionale un loc de muncă.

Marea problemă a școlilor profesionale este că pregătesc pentru o paletă relativ redusă de meserii.

Recent, Manpower a realizat topul posturilor pentru care există cel mai mare deficit de angajați. Companiile au nevoie de meseriași calificați, aici fiind incluși și muncitorii din construcții, dar și de angajați pentru hoteluri și restaurante, adică recepționeri, ospătari sau chelneri, și muncitori necalificați, care nu au nevoie nici măcar de o școală profesională. Cei mai norocoși sunt elevii care învață o meserie la școlile profesionale care au contracte cu diverse companii.

În cel mai rău caz, tinerii care fac practică la respectivele companii nu sunt angajați, dar își pot trece în CV experiența obținută. Dar în majoritatea cazurilor, locul de muncă este practic garantat la finalul stagiilor de practică și pregătire profesională.

Stagii care ar putea fi scurtate cu un an. În prezent, majoritatea școlilor profesionale durează trei ani, cu excepția unor școli speciale de meserii care au doar doi ani de studii. În proiectul de modificare a legii învățământului, cursurile tuturor școlilor profesionale din România vor dura doi ani. Este o măsură cu avantaje și dezavantaje. Pe de o parte scurtarea școlii profesionale îi lansează mai repede pe tineri pe piața muncii, dar, pe de altă parte, aprofundarea studiilor este redusă.