Cea mai mică școală din România

O căsuţă de numai 12 metri pătraţi, aflată în vârf de munte, la care ajungi după 7 km de mers pe jos. Este un loc din Maramureş care a fost transformat în şcoală pentru 12 copii. Acolo predă un suflet mare - Maria Veciuncă, învăţătoarea unor elevi care trăiesc fără curent electric, prin urmare fără desene animate. Dar sunt fericiţi că au cea mai bună „doamnă”, spun ei.

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Maria Veciuncă are 47 de ani şi de trei decenii este învăţătoare în comuna Poienile de sub Munte. Din 2010 a predat la cea mai mică şcoală din România. Are 12 elevi şi, pentru ei, singura şansă la educaţie este legată de „doamna” lor, care merge pe jos, în fiecare zi, 7 km, pe un drum de munte. Şi nu se plânge. Ştie prea bine că puţini oameni s-ar aventura pe o cărare prin pădure unde deseori vede porci mistreţi.

„Drumul este foarte greu (…) iarna este mai greu! Dar pentru copii merită! Dacă mi-am ales această meserie o fac cu drag pentru ei”, spune ea.

„Discutăm ca de la mamă la copil, fiind şi eu mamă... ştiu cine, cât poate şi cum poate. Ştiu starea lor, cunosc la fiecare copil locuinţa. Cum sunt... Şi încep să mă adaptez la nivelul lor”, adaugă ea.

Maria Veciuncă este singura persoană care timp de şapte ani a venit zi de zi la „copiii munţilor”, aşa cum îi alintă ea pe cei 12 elevi din cătunul Cornăţea. Învăţătoarea din Maramureş a pus întotdeauna binele lor pe primul loc. Chiar dacă ea nu a avut de câştigat decat zâmbete, îmbrăţişări şi câte o scrisoare de mulţumire primită de la foşti elevi deveniţi oameni mari.