Cea mai mare concurenţă din ţară este la Limbi Moderne Aplicate, la Universitatea Bucureşti. Studenţii se specializează acolo în limbajul din drept, economie şi informatică, domeniile cele mai bănoase, şi 9 din 10 absolvenţi se angajează în domeniu. Sorina, de exemplu, a terminat facultatea vara aceasta şi nu i-a luat mai mult de două săptămâni să se angajeze ca traducător la o firmă cu care colabora din timpul studiilor: „Am trimis un CV şi după interviu şi după perioada de probe, am văzut că suntem pe aceeaşi lungime de undă. Chiar astăzi împlinesc o săptămână”.
Cine poate învăţa limbi mai puţin obişnuite are şase să câştige foarte bine dacă se angajează traducător.
Irina Rahmanov, angajator: „Pentru limbi rare poate câştiga şi între 1.000 şi 4.000 de euro. Sunt căutate limbile nordice, asiatice şi arabe”.
La polul opus sunt facultăţile unde profesorii au emoţii că nu se vor ocupa toate locurile. La Fizică, de exemplu, concurenţa este sub doi pe loc. Mai căutate sunt specializările Fizică Medicală şi Fizică Informatică.
Ştefan Antohe, decan: „Problema şomajului nu se pune în cazul absolvenţilor de fizică. 30% dintre absolvenţi, cei mai buni, au plecat în străinătate.”
În ţară, facultăţile din metropolele ce cunosc avântul economic au mulţi candidaţi. Transformarea Timişoarei în pol naţional al dezvoltării IT aduce 10 tineri pe un loc la Universitate de Vest şi Politehnică. Candidaţii ştiu că multinaţionalele fac angajări pe bandă rulantă.
Alina Bratu, reprezentantul unei multinaționale: „Anul acesta intenția noastră este de a avea încă o mie și ceva de colegi noi și da, cel mai probabil numărul se menține și pentru anul viitor”.
La Cluj-Napoca, cea mai mare concurenţă, 14 candidaţi pe un loc, este la Informatică Economică. Aşa că s-a intrat cu media 10 nu doar la cele 45 de locuri fără plată, ci şi la primele 28 cu taxă.
Aproape a fost şi Braşovul cu 13 candidaţi pe loc la Medicină.