Ce limbi străine aduc sporurile cele mai mari la salariu în România

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Americanii au făcut calcule şi au ajuns la concluzia că cea mai profitabilă este cunoaşterea limbii germane care, pe termen lung, aduce bonusuri de aproape 130 de mii de dolari. Sunt bani adunaţi vreme de 40 de ani în contul pensiei.

Franceza aduce mai puţini bani, vreo 77 de mii de dolari, dar tot peste spaniolă, care ar genera bonusuri de 51 de mii de dolari.

Diferenţele se explică în funcţie de deschiderea fiecărei economii. Germania este centrul comerţului din Europa, aşa că oricine îi cunoaşte limba şi jargoanele are o comunicare mai bună cu clienţii de acolo şi poate câştiga mai multe contracte.

„Alegerea spaniolei în Statele Unite este aproape la fel de inutilă ca învăţarea limbii engleze în Marea Britanie. Cu adevărat profitabil este dacă alegi o limbă unde vorbitorii sunt mai puţini”, spune Axel Threlfall, jurnalist Reuters.

Costurile ignorării limbilor străine sunt foarte mari. Pentru că britanicii nu vor să înveţe limbi străine, economia Regatului Unit pierde, anual, 58 de miliarde de euro, adică 3,5 la sută din Produsul Intern Brut, potrivit Reuters.

România stă mult mai bine la capitolul limbi străine. Copiii învaţă la şcoală engleza şi franceza, două limbi străine larg răspândite.

Angajatorii însă caută cu precădere vorbitorii de limbi străine rare. Call-centerele, acolo unde se pot angaja tinerii fără experienţă, oferă un plus de 200-300 de euro din start unui angajat care cunoşte o limbă nordică. Salariile sunt între 1.000 de euro şi 1.300 de euro pentru cei care vorbesc norvegiana sau suedeza.

În cazul în care competenţele lingvistice sunt dublate de cele tehnice, atunci se ajunge lejer şi la 2.000 de euro, adică la un salariu de manager în alte domenii.

Rusa şi germana aduc un plus la salariu de 20-30 la sută, la fel şi poloneza sau ceha. În afară de limbile europene, lupta cea mare se va da în viitor pentru angajaţii care cunosc chineza.

Sunt estimări potrivit cărora, până în 2050, engleza va deveni extrem de răspândită. Jumătate din populaţia globului va vorbi această limbă.