Ce limbi străine aduc sporurile cele mai mari la salariu în România

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Americanii au făcut calcule şi au ajuns la concluzia că cea mai profitabilă este cunoaşterea limbii germane care, pe termen lung, aduce bonusuri de aproape 130 de mii de dolari. Sunt bani adunaţi vreme de 40 de ani în contul pensiei.

Franceza aduce mai puţini bani, vreo 77 de mii de dolari, dar tot peste spaniolă, care ar genera bonusuri de 51 de mii de dolari.

Diferenţele se explică în funcţie de deschiderea fiecărei economii. Germania este centrul comerţului din Europa, aşa că oricine îi cunoaşte limba şi jargoanele are o comunicare mai bună cu clienţii de acolo şi poate câştiga mai multe contracte.

„Alegerea spaniolei în Statele Unite este aproape la fel de inutilă ca învăţarea limbii engleze în Marea Britanie. Cu adevărat profitabil este dacă alegi o limbă unde vorbitorii sunt mai puţini”, spune Axel Threlfall, jurnalist Reuters.

Costurile ignorării limbilor străine sunt foarte mari. Pentru că britanicii nu vor să înveţe limbi străine, economia Regatului Unit pierde, anual, 58 de miliarde de euro, adică 3,5 la sută din Produsul Intern Brut, potrivit Reuters.

România stă mult mai bine la capitolul limbi străine. Copiii învaţă la şcoală engleza şi franceza, două limbi străine larg răspândite.

Angajatorii însă caută cu precădere vorbitorii de limbi străine rare. Call-centerele, acolo unde se pot angaja tinerii fără experienţă, oferă un plus de 200-300 de euro din start unui angajat care cunoşte o limbă nordică. Salariile sunt între 1.000 de euro şi 1.300 de euro pentru cei care vorbesc norvegiana sau suedeza.

În cazul în care competenţele lingvistice sunt dublate de cele tehnice, atunci se ajunge lejer şi la 2.000 de euro, adică la un salariu de manager în alte domenii.

Rusa şi germana aduc un plus la salariu de 20-30 la sută, la fel şi poloneza sau ceha. În afară de limbile europene, lupta cea mare se va da în viitor pentru angajaţii care cunosc chineza.

Sunt estimări potrivit cărora, până în 2050, engleza va deveni extrem de răspândită. Jumătate din populaţia globului va vorbi această limbă.