BUSINESS CLUB | Diploma de facultate, cu greutate la angajare

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Desigur, are nevoie de strungari, tâmplari şi sudori. Dar are nevoie şi de ingineri, informaticieni, economişti sau profesori. Şi, cu toate că accesul la învăţământul superior a devenit mai uşor după apariţia facultăţilor private, România continuă să aibă o pondere mică a absolvenţilor de facultate, indiferent de vârsta lor.

Calitatea învăţământului superior din România este contestată din ce în ce mai mult, însă diploma de facultate continuă să aibă greutate pentru angajatori. Cele mai recente date ale Institutului de Statistică al Uniunii Europene arată că, anul trecut, 86% dintre absolvenţii de studii superioare aveau un loc de muncă, în vreme ce 70% dintre absolvenţii de şcoli postliceale erau angajaţi. Dintre cei care au diplomă de liceu, doar jumătate erau angajaţi.

Datele Eurostat iau în calcul doar angajaţii trecuţi de 25 de ani. Ponderea proaspeţilor absolvenţi de facultate cu loc de muncă este probabil mai mică, având în vedere că multe companii cer experienţă, pe care tinerii nu o au.

Însă pentru un tânăr absolvent de studii superioare care nu îşi găseşte deocamdată un loc de muncă perspectiva este încurajatoare. Are şanse destul de mari să fie angajat în următorii ani, mai ales în condiţiile în care România are un deficit de diplome de facultate.

Recensământul din 2011 arăta că 44% din populaţie avea un nivel scăzut de educaţie, 41% avea cel mult o şcoală postliceală, în vreme ce doar 14,4% din populaţie era absolventă de învăţământ superior.

Procentul absolvenţilor de facultate rămâne unul dintre cele mai mici din Europa, cu toate că s-a dublat în cei zece ani care au trecut de la precedentul recensământ. A fost un deceniu în care doar cine nu a vrut nu a făcut facultate, accesul la învăţământul superior fiind facilitat de expansiunea agresivă a universităţilor particulare.

Însă, după introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat, accesul la învăţământul superior a fost din nou limitat. Ceea ce a crescut din nou valoarea diplomelor de facultate pe piaţa muncii.

Datele Eurostat arată că, pentru cei care nu au reuşit să ia Bacul, învăţământul postliceal este o alternativă rezonabilă. Însă tot facultatea este cea care oferă cele mai mari oportunităţi de angajare. Totuşi, un absolvent de studii superioare nu are garanţia că locul său de muncă va fi unul bine plătit sau în domeniul studiat.

Cele mai recente date Eurostat arătau că, în 2012, România avea aproximativ 700.000 de studenţi. Nu mai puţin de 43% dintre ei îşi aleseseră ca specializare ştiinţele sociale, economia şi dreptul. Doar 5,8% studiau matematica şi informatica, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care companiile IT nu reuşesc să găsească suficienţi angajaţi. Aproape 23% dintre studenţi se pregăteau să devină ingineri.