BUSINESS CLUB | Diploma de facultate, cu greutate la angajare

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Desigur, are nevoie de strungari, tâmplari şi sudori. Dar are nevoie şi de ingineri, informaticieni, economişti sau profesori. Şi, cu toate că accesul la învăţământul superior a devenit mai uşor după apariţia facultăţilor private, România continuă să aibă o pondere mică a absolvenţilor de facultate, indiferent de vârsta lor.

Calitatea învăţământului superior din România este contestată din ce în ce mai mult, însă diploma de facultate continuă să aibă greutate pentru angajatori. Cele mai recente date ale Institutului de Statistică al Uniunii Europene arată că, anul trecut, 86% dintre absolvenţii de studii superioare aveau un loc de muncă, în vreme ce 70% dintre absolvenţii de şcoli postliceale erau angajaţi. Dintre cei care au diplomă de liceu, doar jumătate erau angajaţi.

Datele Eurostat iau în calcul doar angajaţii trecuţi de 25 de ani. Ponderea proaspeţilor absolvenţi de facultate cu loc de muncă este probabil mai mică, având în vedere că multe companii cer experienţă, pe care tinerii nu o au.

Însă pentru un tânăr absolvent de studii superioare care nu îşi găseşte deocamdată un loc de muncă perspectiva este încurajatoare. Are şanse destul de mari să fie angajat în următorii ani, mai ales în condiţiile în care România are un deficit de diplome de facultate.

Recensământul din 2011 arăta că 44% din populaţie avea un nivel scăzut de educaţie, 41% avea cel mult o şcoală postliceală, în vreme ce doar 14,4% din populaţie era absolventă de învăţământ superior.

Procentul absolvenţilor de facultate rămâne unul dintre cele mai mici din Europa, cu toate că s-a dublat în cei zece ani care au trecut de la precedentul recensământ. A fost un deceniu în care doar cine nu a vrut nu a făcut facultate, accesul la învăţământul superior fiind facilitat de expansiunea agresivă a universităţilor particulare.

Însă, după introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat, accesul la învăţământul superior a fost din nou limitat. Ceea ce a crescut din nou valoarea diplomelor de facultate pe piaţa muncii.

Datele Eurostat arată că, pentru cei care nu au reuşit să ia Bacul, învăţământul postliceal este o alternativă rezonabilă. Însă tot facultatea este cea care oferă cele mai mari oportunităţi de angajare. Totuşi, un absolvent de studii superioare nu are garanţia că locul său de muncă va fi unul bine plătit sau în domeniul studiat.

Cele mai recente date Eurostat arătau că, în 2012, România avea aproximativ 700.000 de studenţi. Nu mai puţin de 43% dintre ei îşi aleseseră ca specializare ştiinţele sociale, economia şi dreptul. Doar 5,8% studiau matematica şi informatica, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care companiile IT nu reuşesc să găsească suficienţi angajaţi. Aproape 23% dintre studenţi se pregăteau să devină ingineri.