Exclusiv Drama micilor afaceri în carantină. Cât de grav au fost afectați un stomatolog, un patron de frizerie și unul de restaurante

Barul, aflat undeva în centrul Capitalei, este cufundat într-o linişte suspectă, unde semîntunericul abia lasă să se întrevadă decorul interior. Practic, locul arată acum precum toate barurile din lumea asta, în vremea pandemiei de coronavirus: ca un muzeu al băuturii în care accesul publicului e interzis din cauza restricţiilor de circulaţie şi carantină impuse de autorităţi.

Afară, în stradă, dai de alte victime colaterale ale celui mai formidabil război economic cu care umanitatea s-a confruntat în ultima sută şi mai bine de ani: frizerii, spălătorii, magazine de haine, restaurante, librării. Toate închise şi aflate la cheremul capriciilor impuse de noul coronavirus, Sars-Cov-2, actualul inamic public nr. 1 în România şi restul lumii.

Mâncatul unui prânz ori băutul unei cafele în oraş par acum nişte amintiri dintr-un univers îndepărtat în vreme ce majoritatea omenirii trăieşte pe viu un scenariu de film.

Distopie şi paradox: respirăm aer tot mai curat, dar ne aşteaptă vremuri tot mai tulburi.

„Eu am acum în întreţinere un muzeu şi nu un club”, a declarat, pentru Digi24.ro, Cătălin Foi, proprietarul a două baruri cu biliard din Bucureşti.

„Ca să ţii un astfel de muzeu, pe pandemie, nu poţi renunţa la wireless, internet, trebuie să scoţi raportul lunar pentru ANAF, chiar dacă eşti închis. Nu poţi renunţa la mentenanţa casei de program, 250 de lei. La utilităţi, 750 de lei. La gunoi, 80 de lei. Dacă mai iei în considerare mentenanţa, paza, ca să ţii un astfel de muzeu, eşti obligat să cheltuieşti undeva la 3.000 de lei. Doar să ţii muzeul!”, a precizat Foi.

Pericolul pandemiei economice care afectează, tot mai mult, afacerile

A trecut aproape o lună şi jumătate de când România a intrat, din punct de vedere economic, în lockdown. Economia s-a contractat şi, după doar 45 de zile, peste 725.000 de contracte de muncă au fost suspendate şi alte peste 276.000 încetate. 

Practic, de la instituirea stării de urgenţă, pe 16 martie, în fiecare zi, peste 6.000 de români rămân fără serviciu.

Iar fiecare săptămână de nemuncă atrage noi şomeri, ca într-un uriaş joc de domino economic.

Industria HORECA este grav afectată, cu o rată a şomajului care a atins 60% şi care riscă să ajungă la 90%.

„E o situaţie destul de delicată. HORECA e pe marginea prăpastiei.  Chiar şi dacă se rezolvă treaba şi începe să se relaxeze, sunt curios câţi or să ne mai treacă pragul. S-ar putea să mai dureze nebunia asta”, a afirmat Marius David, managerul unui bar din Centrul Vechi al Capitalei.

Din fericire, Marius David spune că a reuşit să ajungă la o înţelegere cu proprietarul, iar plata chiriei a fost îngheţată în aceste două luni. „Am avut parte de înţelegere din partea proprietarilor”, a spus el.

În schimb, managerul spune că nu a primit, momentan, banii de şomaj tehnic pentru angajaţi, promişi de guvern.

„Toţi angajaţii sunt în şomaj tehnic. Toţi!”, a spus managerul. „Am plătit şomajul din buzunarul propriu. Finanţarea asta, de la guvern, vine mai greu. Normal ar fi trebuit să vină la sfârşitul lui aprilie. Dar, chiar şi aşa ce să facă oamenii cu 1.100 de lei?”

Faptul că unii comercianţi reuşesc să supravieţuiască în această perioadă este, în acelaşi timp, o victorie şi un blestem: doar pentru că s-au descurcat în aproape 2 luni, nu reprezintă niciun fel de garanţie că o vor face şi în următoarele luni, săptămâni sau zile.

Cătălin Foi spune că, după aproape 2 luni de inactivitate, se gândeşte să închidă unul dintre cele două cluburi pe care le deţine.

„Dacă renunţ la unul dintre cluburi, din start, din cei 12 angajaţi, dispar şase. Sau opt! Şi rămân cu patru!”

„Decât să le păstrez pe ambele şi să-mi rup gâtul, după o lună, două, trei, mai bine renunţ la unul. Nici nu mă gândesc la încasări, vor fi mici rău”, a spus Foi.

Frizerii şi stomatologii, alte victime colaterale ale carantinei

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat un plan de relaxare a restricţiilor, după data de 15 mai, când se vor împlini exact 2 luni de la emiterea primului decret prezidenţial privind instaurarea stării de urgenţă pe teritoriul României. Ridicarea restricţiilor e, totuşi, condiţionată de scăderea numărului de îmbolnăviri şi decese provocate de Covid-19.

Cu această ocazie, guvernul se gândeşte să deschidă frizeriile, saloanele de cosmetică şi cabinetele stomatologice.

„Mă afectează foarte tare situaţia asta, pentru că proprietara nu a prea înţeles situaţia: a trebuit, în această perioadă, să plătesc în continuare chiria. Şi plătesc o chirie destul de consistentă. Mi-a făcut un mic discount, dar nu pot spune că m-a ajutat foarte mult”, a declarat pentru Digi24.ro, Ciprian Alexandru, proprietar al unui barbershop şi al unui coafor.

Alexandru spune că a reuşit să se descurce, din economii, până acum. Mult mai greu a fost însă pentru cei trei angajaţi ai săi.

„Am trăit fiecare din ce a avut, în această perioadă. Una e să trăieşti din banii ăia (ajutor de şomaj), alta şi din bacşiş. Cei care lucrează în industria asta se bazează mult pe bacşiş. Salariul nu e extraordinar de mare, e în jur de 2.000 de lei. Cei mai mulţi trăiesc din bacşiş, că de acolo vin banii cei mai mulţi, cel puţin cât salariul de bază”, a spus antreprenorul.

„Toate cheltuielile le-am plătit la zi. Din banii noştri”, a spus Alexandru Popescu, medic dentist care deţine o clinică de stomatologie cu 5 medici şi 4 asistente, în Bucureşti. „Salariile asistentelor le-am plătit până la sfârşitul lunii, din economiile cabinetului”, a spus Popescu.

Angajaţii cabinetului stomatologic, aflat în sectorul 3 al Capitalei, au intrat în urmă cu 2 săptămâni în şomaj tehnic.

„Contabila ne-a explicat că o să primească banii de şomaj tehnic de la stat. Dar nu ştim când”

În lipsa unor clarificări clare la nivel guvernamental, oamenii speră să se înţeleagă cu proprietarii sau furnizorii de servicii, pentru amânarea plăţilor.

E o loterie. Unii au noroc, alţii nu. Cristian Bartoş, medic stomatolog a avut noroc, în această privinţă.

„Chiria, am renegociat-o. Am vorbit cu proprietarul şi am căzut la o înţelegere destul de convenabilă. Chiria a fost redusă, practic,la jumătate în această perioadă. În această perioadă nu se plăteşte absolut nimic, iar partea redusă va fi băgată în rate, ulterior”, a spus Bartoş.

Cât de dificil e să reporneşti economia, după 2 luni de îngheţ. Cum se văd lucrurile de la „firul ierbii”

În privinţa revenirii clienţilor, după ridicarea restricţiilor, Cristian Bartoş se arată sceptic:

„Aici e destul de problematic. Cel puţin în cazul meu, am pacienţi în vârstă şi mulţi pacienţi din străinătate care nu pot veni, efectiv. Trebuiau să-mi vină din Spania, din Germania, din Elveţia. Toate programările au fost amânate”, a spus medicul stomatolog.

„Multe cabinete au de plătit chirii, leasing-uri la scaune. Echipamentele, substanţele, materialele care expiră”, a adăugat stomatologul Alexandru Popescu.

„E o perioadă în care cabinetele stomatologice, care au avut rulaj şi unde medicii au putut pune un ban de o parte, o să supravieţuiască. Ceilalţi, nu!”

Proprietarul de club, Cătălin Foi, se arată şi el sceptic şi crede că, după relaxarea restricţiilor, lumea nu se va înghesui în baruri şi restaurante, aşa cum speră unii.

„Oamenii vor fi speriaţi, nu vor avea bani”

„Cred că în perioada 15 mai - 15 iunie cu siguranţă noi (patronii de baruri şi restaurante) mai stăm acasă. Sper ca între 15 iunie - 1 iulie să redeschidem, cu toate măsurile de precauţie: măşti, dezinfectant, viziere etc.”, a spus Foi.

„În luna august îmi expiră berea, nici  nu vreau să mă gândesc dacă nu redeschidem până atunci. Am marfă de 20 şi ceva de mii de lei în stoc”, a spus Cătălin Foi.

Afaceristul crede că, pentru a putea ieşi din această criză, e nevoie ca toată lumea să facă un front comun şi să-şi asume, pentru o perioadă, pierderile.

„Când vom redeschide clubul şi mă aşez la masă cu proprietarul căruia îi plătesc chirie, el nu trebuie să se mai gândească la 4-5 euro metrul pătrat, preţul actual al pieţei. El trebuie să-mi lase 1 euro, chiar 2, măcar 6 luni. Să lase chiria jos”, a spus Cătălin Foi.

„Salariatul, apoi, să nu se mai gândească că va mai primi 2.000 de lei în mână, ci 1.500-1.600”.

„Producătorul de bere şi cel de sucuri trebuie să înţeleagă că trebuie să lase un pic din preţ. Distribuitorul să renunţe şi el un pic. Trebuie să facem toţi front comun, proprietari, distribuitori, angajaţi, altfel nu trecem de criză”, a spus Foi.