Dezbatere: Cine pierde și cine câștigă după suspendarea PUZ-urilor din București. Piedone: Nu suntem nebuni
Scandal pe tema planurilor urbanistice din cinci sectoare ale Capitalei. Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, vrea suspendarea acestor PUZ-uri, deoarece sute de hectare de spațiu verde ar putea deveni spații construibile. Astfel, Consiliul General al Capitalei ar putea decide vineri suspendarea planurilor urbanistice pe o perioadă de doi ani.
Blocarea Planului Urbanistic Zonal în cinci din cele șase sectoare din Capitală, cu excepția sectorului 1, vine după ce oficialii PMB au descoperit schimbarea destinației din spațiu verde, în blocuri de locuit pentru hectare întregi. În sectorul 4, de exemplu, terenurile alocate serelor s-au transformat în cartiere.
„Tot ce înseamnă autorizaţie de construire emisă înainte de această suspendare rămâne în vigoare, pentru că suspendarea produce efecte numai pentru viitor”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă.
Declarația primarului a stârnit însă nemulțumire, atât din partea unor primari de sector, cât și a dezvoltatorilor imobiliari. Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, a declarat miercuri la Digi24 că „nu este cu orice preț” dezvoltarea Bucureștiului, dar că Nicușor Dan a vorbit despre „un spațiu verde imaginar”.
„Eu sunt primar de trei luni în acest sector, am moștenit acest PUZ. Reacția mea în primul rând este pe buget, ultimul în București. Calculul suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor pornește de la un adevăr, este prevăzut de legea 24/2007, însă continuă cu o încadrare falsă: legea se referă la nivel de municipiu, nu la nivel de PUZ. Nimic nu-l împiedică pe actualul primar general să propună spre aprobare o documentație de urbanism de rang superior, adigă un Plan Urbanistic General, care să corecteze erorile”, a spus primarul sectorului 5.
Piedone a adăugat că „înainte de aprobarea PUZ-ului din sectorul 5 erau 1.827.172,3 metri pătrați de spații verzi, iar prin implementarea PUZ-ului aprobat, s-ar ajunge la 2.850.571 mp de spații verzi, deci un plus de un milion. În niciun caz nu e o diminuare”.
Edilul a mai spus că un fond forestier la care s-a referit Nicușor Dan ar fi de fapt un teren al MApN, înscris în Cartea funciară cu mențiuna „curți - construcții” și ar fi de fapt „cea mai mare sursă de poluare cu ambrozie la nivelul Bucureștiului. Acolo nu e niciun copac”.
„PUZ-ul sectorului 5 propune transformarea din cele 103 hectare de curți - construcții în 50 de hectare de spațiu verde, păstrând doar jumătate pentru curți - construcții”, a completat Cristian Popescu Piedone.
Edilul a mai spus că este nevoie de o dezbatere cu privire la PUZ-urile sectoarelor: „Și noi suntem aleși și avem anumite responsabilități. Nu comparați sectorul 5 cu sectorul 1, sectorul 2, unde sunt marile aglomerații de construcții”.
Piedone a mai spus că atât el, cât și ceilalți primari de sector nu au fost chemați la consultări de primarul general Nicușor Dan cu privirea la suspendarea planurilor de dezvoltare.
„Nu suntem nebuni, nu vrem a bloca ceva. Vreau să-mi protejez banii care rezultă din investiții private în curs de derulare, circa 10 milioane de euro intră la buget prin taxe de autorizare. (...) Nu iau apărarea nimănui, dar vrem consultare”, a completat edilul sectorului 5.
Dezvoltatori imobiliari: Suspendarea PUZ-urilor înseamnă un dezastru
Suspendarea PUZ-urilor în cinci din cele şase sectoare ale Capitalei reprezintă un dezastru, spun dezvoltatorii imobiliari. Ei susțin că în urma acestei decizii multe proiecte vor fi blocate. Ei recunosc faptul că s-a construit haotic în Capitală, dar asta nu înseamnă că trebuie blocate toate construcțiile.
Potrivit Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România, acum sunt în diverse faze de execuție investiții de 3,5 miliarde de euro în birouri, hoteluri și locuințe, care ar trebui să fie gata până în 2023. O altă asociație a dezvoltatorilor spune că decizia de suspendare a celor cinci planuri urbanistice zonale nu ar fi una în acord cu legislația.
Bogdan Ivan, secretarul general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari, a spus la Digi24 că „pentru piața imobiliară din capitală înseamnă pur și simplu stop joc”.
„Sunt foarte multe proiecte și foarte mulți investitori care deja au cumpărat terenuri, vorbim de câteva sute de milioane de euro. Aceste terenuri prevedeau un anume regim urbanistic, adică posibilitatea de a construi. Când acel regim urbanistic se schimbă sau se suspendă, înseamnă că nu mai putem să construim. Înseamnă că am pierdut banii. Sunt investitori care voiau să investească în România și au anunțat că renunță. Numai ideea că acest lucru s-ar putea întâmpla creează foarte multe semne de întrebare la adresa României și ca și mediu investițional pentru piața imobiliară și pentru piața rezidențială”, a spus Bogdan Ivan.
El a mai spus că este „falsă” impresia că dezvoltatorii imobiliari ar construi fără respectarea regulilor sau încălcarea prevederilor de mediu: „Prin aceste PUZ-uri se stabilește clar că toate proiectele noi care sunt inițiate trebuie să aibă o suprafață de minim 30% spațiu verde. Gândiți-vă că toate acele suprafețe betonate despre care se vorbește sau terenuri virane care au amborize ar fi cu spațiu verde. Practic s-ar rezolva exact problema de care vorbește domnul Nicușor Dan și anume problema spațiului verde”.
Bogdan Ivan a spus despre serele din sectorul 4 că o instanță a decis că acolo nu au fost spații verzi.
Greenpeace: OMS recomandă 50 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Acum avem 9 metri pătrați
Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, a spus însă că suspendarea PUZ-urilor înseamnă „o veste bună din privința spațiilor verzi”.
„În 1990 existau 16 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în prezent sunt sub 9 mp. Cifra a scăzut extraordinar de mult, iar din 2013 trebuia să ajungem la 26 mp de spațiu verde, care este o recomandare a Comisiei Europene. Din păcate suntem departe de această cifră. OMS punctează 50 de mp de spațiu verde pe cap de locuitor”, a spus Alin Tănase.
El a precizat că Registrul Spațiilor Verzi nu a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, iar până atunci schimbarea destinației spațiilor verzi poate fi făcută pe baza unor documentații de urbanism: „Așa s-a întâmplat și până în prezent și am ajuns aici”.
Editor : G.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
