DECES REGE. Averea Casei Regale a României

Data publicării: 05.12.2017 17:50

Regele Mihai a murit, marți, la vârsta de 96 de ani, la domiciliul său din Elveția. Lasă în urmă o epocă întreagă, aproape 100 de ani de istorie zbuciumată. Dincolo de partea morală și spirituală, există și o moștenire materială pe care o lasă în urmă fostul suveran al României. Oficial, nu există o evaluare a averii Casei Regale. Desigur, nici imaginea trenului încărcat cu aur și tablouri la plecarea regelui din țară - pe care propaganda comunistă a avut grijă să o propage timp de jumătate de secol - nu este reală. Totuși, s-au încercat unele estimări.

Astfel, Casa Regală a României ocupa locul 81 în Top 300 Capital 2015, cu o avere estimată la 58-60 milioane de euro, valoare confirmată la 11 noiembrie și de avocatul fostului principe Nicolae, Radu Enache.

În 2013, averea regelui Mihai I era evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital, după ce, cu un an în urmă, valoarea acesteia se situa la 75-80 de milioane de euro. Reprezentanţii Casei Regale nu confirmă însă această cifre, precizând că nu există nicio expertiză în acest sens până acum.

În plus, specialiştii în domeniu susţin că orice evaluare nu poate fi decât una aproximativă în condiţiile în care, în cazul Castelului Peleş, de exemplu, este vorba de o clădire de patrimoniu.

Averea Casei Regale este administrată de Consiliul Regal.

Ce are acum Casa Regală

Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. (Valoarea estimată a domeniului de la Peleş ar fi de 150 de milioane de euro)

Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa.

În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

Averea confiscată a Casei Regale

În 1948, toate bunurile Casei Regale a României au fost confiscate şi trecute prin decret în proprietatea statului.

Este vorba despre şase castele (Castelul Curtea de Argeş, Castelul Săvârşin, Castelul Bran, Castelul Mediaşul Aurit, Castelul Peleş, Castelul Măneşti), cinci palate (Palatul "Cetatea de nisip", Palatul Elisabeta, Palatul din Calea Victoriei, Palatul Cotroceni, Palatul Snagov), plus Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei, peste 15.000 ha de teren agricol, peste 137.000 ha de teren forestier, sute de vile, imobile, corpuri de clădiri urbane şi rurale, case de vânătoare şi cabane.

La sfârşitul anului 2013 nu mai exista nicio cerere de revendicare din partea Casei Regale.

Castelul Peleş

A fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I. Regele Carol I a ridicat castelul pentru a fi leagănul dinastinei sale, al dinastiei naţionale. Fiecare detaliu al Castelului Peleş a fost gândit de Regele Carol I ca o „declaraţie” referitoare la demnitatea, hotărârea, mândria, aspiraţiile ţării sale.
25 septembrie/7octombrie 1883 are loc inaugurarea Castelului Peleş de la Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, aflat pe Valea Prahovei, în codrii Bucegilor, la 44 de km de Braşov şi la 122 km nord de Bucureşti, pe valea râului Peleş
Castelul Peleş a suferit mai multe modificări de la data inaugurării, extinzându-se în permanenţă, forma actuală a construcţiei fiind atinsă abia în 1914.
După 1883, toată importanţa şi strălucirea Curţii Regale erau concentrate la Castelul Peleş. Acolo erau primite misiunile miliare din străinătate, acolo aveau loc prânzurile şi dineuri de seamă.
Regina Elisabeta invita personalităţi în apartamentele ei, unde se făcea conversaţie pe teme literare sau muzicale, se broda sau se citea cu glas tare literatură.
Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 – 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și primul botezat în religia ortodoxă. În iulie 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, viitorul rege Mihai I, în iulie 1931 a avut loc nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, iar în 1933 au avut loc ceremoniile de marcare semicentenarului Castelului Peleș.
De-a lungul timpului, Castelul Peleş a găzduit Consilii de Coroană, întruniri care au scris destinul ţării pe parcursul a 90 de ani. Marile decizii de la 21 iulie/3august 1914 şi 1916, de la 1918, de la 1941 şi după 1944 au fost luate la Peleş, Pelişor sau la Foişor
Înainte de 1948, Castelul Peleş a fost frecvent vizitat de oameni de stat, de Corpul Diplomatic, de şefii armatei, de înalţi oaspeţi români şi străini veniţi în România
Până în anul 1948, Castelul Peleş va rămâne reședință a familiei regale, apoi este confiscat de regimul comunist, pentru ca, în anul 1953, să devină muzeu.
Între anii 1975 – 1990, Nicolae Ceaușescu a ordonat închiderea domeniului pentru public.
În anul 1990, și Peleşul şi Pelișorul sunt deschise publicului spre vizitare.
La 20 martie 2007, Familia Regală a României a intrat, oficial, în posesia Castelelor Peleş şi Pelişor, în urma unei decizii de retrocedare. Casa Regală a României a decis să păstreze „pentru eternitate” destinaţia de muzeu a Castelului Peleş.
Peleşul este, după Castelul Bran, al doilea castel din ţară ca număr de turişti.
Citiți și: Povestea Castelului Peleş, loc simbolic al monarhiei

Curtea de Argeș

Curtea de Argeş este locul de veci al Regilor Carol I şi Ferdinand, al Reginelor Elisabeta, Maria și Ana. Locul a fost ales ca necropolă regală încă de pe vremea lui Carol I
Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă pe 1 august 2016, în Elveţia, iar în 13 august, trupul neînsufleţit al Reginei a fost adus la Curtea de Argeş
Palatul Regal și Episcopal a fost ridicat în timpul domniei lui Carol I
Piatra de temelie a Catedralei Episcopale şi Regale de la Curtea de Argeș a fost pusă, în 2009, de10 mai, Ziua Regalităţii, de Alteţele Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu ai României.
Catedrala, cu hramul Sf. Filofteia şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost înalţată de Episcopia Argeşului şi Muscelului la iniţiativa şi cu sprijinul Casei Regale a României.
Catedrala s-a construit pe un teren aflat în proprietatea Episcopiei Argesului şi Muscelului, parte a mănăstirii.
Citiți și: Curtea de Argeș, necropolă regală

Palatul Elisabeta

Proiectat în 1930, combinând stilul brâncovenesc cu cel maur, palatul a fost inaugurat în octombrie 1937, după planurile arhitectului Corneliu M. Marcu. A fost construit ca reşedinţă a Principesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, fostă Regină a Greciei şi mătuşa Regelui Mihai I. Principesa Elisabeta nu a locuit foarte mult timp în acest loc, preferând să se retragă la reşedinţa ei de la ţară.
Palatul Elisabeta s-a aflat în proprietatea Principesei Elisabeta, până la naţionalizarea lui, în 1948.
După bombardarea Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a se muta în Palatul Elisabeta, unde a rămas până în momentul abdicării sale, în 1947.
La Palatul Elisabeta, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a semnat abdicarea forţată şi a pornit, în scurt timp, în exil (ianuarie 1948).
Palatul Elisabeta a fost reşedinţă de protocol de stat, iar, în anii '90 a devenit hotel şi restaurant.
Palatul Elisabeta a fost atribuit Regelui Mihai I de statul român, în 2001, ca locuinţă pentru un fost şef de stat pe durata vieţii.
Pentru a-i reda aspectul de reședință a familiei regale, au fost aduse obiecte, în principal din fostele reședințe ale reginei-mamă Elena. În prezent, mare parte a mobilierului, tablourilor, decorațiunilor sau cărților fac parte din obiectele personale ale regelui Mihai și provin de la reședința sa de la Versoix.
În afara unui număr foarte mic de camere private, restul spațiului este public
Palatul este gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureștiul.

Castelul Săvârşin

La 27 octombrie 2015, Castelul Săvârşin a fost inaugurat, după opt ani de lucrări de restaurare a castelului regal (începute în anul 2007).
În octombrie 2015 au fost inaugurate atât lucrările de construcţie, la exterior şi interior, cât şi lucrările de refacere a decoraţiunilor interioare şi a mobilierului, în totalitate dispărute în anul 1948.
„Castelul de la Săvârşin este locul cel mai apropiat sufletului meu pentru că, de fiecare dată, trăiesc sentimentul prezenţei Reginei Elena, care l-a amenajat, l-a îngrijit şi l-a iubit atât de mult.” (Alteţa Sa Regală Principesa moştenitoare Margareta)
După ce, la 30 decembrie 1947, Regele a fost silit să abdice, castelul şi domeniul de la Săvârşin au fost naţionalizate, împreună cu toate celelalte proprietăţi ale Familiei Regale
După naţionalizare, castelul a fost transformat într-un centru de prevenţie pentru copii, iar apoi într-un sanatoriu de psihiatrie.
Ulterior a fost pus la dispoziţia demnitarilor comunişti, iar după 1990 a trecut în patrimoniul Regiei Autonome a Protocolului de Stat.
De-a lungul anilor, castelul a fost lăsat în paragină şi s-au făcut intervenţii fără nicio noimă, mobilierul şi decoraţiunile interioare au fost furate, iar inventarul bunurilor din castel în momentul naţionalizării a fost de negăsit.
Aşa cum mărturisea Regele după ani, la Săvârşin, întâmpinat de Regina-Mamă, a petrecut cele mai paşnice şi plăcute clipe în acei ani de război, iar acel loc, împreună cu comunele din jur, au rămas adânc întipărite în inima sa
Transferat în anul 1990 la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, castelul a fost singurul edificiu al Familiei Regale retrocedat necondiţionat proprietarului său de drept, Regele Mihai, abia în anul 2001, după un lung şir de procese, şi a redevenit reşedinţă privată
În primii ani de după Revoluţia din 1989, când Regelui nu-i era îngăduit să vină în ţară, Regina Ana a fost prima din Familia Regală care, în 1995, a ajuns la Săvârşin. Regele Mihai a ajuns la Săvârşin după 54 de ani de absenţă, doar după ce castelul i-a fost retrocedat.
Sfintele Paşti şi mai ales Crăciunul, dar şi Anul Nou, au devenit pentru localnici sărbători de poveste, în care s-au putut bucura de ospitalitatea Regelui Mihai şi a Reginei Ana, care împărţeau în fiecare an daruri celor nevoiaşi.
Citiți și: Istoria castelului de la Săvârșin, casa de suflet a Familiei Regale

Palatul Regal

Pe scurt:

Palatul Regal a fost inaugurat la 1 ianuarie 1935.
Realizată după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, construcţia este în formă de U, cu o curte interioară.
Carol I a apelat la artişti renumiţi pentru a decora Palatul, care a găzduit în epocă nenumărate evenimente - baluri regale (trei pe sezon), care se organizau în Sufrageria Regală, dar şi Ziua Regelui.
Carol al ll-lea s-a implicat şi el în amenajarea palatului.
La 6 septembrie 1940, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Regele Mihai, în prezenţa generalului Ion Antonescu, a patriarhului şi a preşedintelui Curţii de Casaţie.

Istorie:

Palatul Regal are la bază o proprietate a familiei Golescu de pe Podul Mogoșoaiei, în prezent Calea Victoriei. În 21 aprilie 1833, urmaşii lui Golescu vând casa Sfatului Administrativ, pe 10.000 de galbeni, după aprobarea dată de generalul Kiseleff. În septembrie 1837, domnitorul Dimitrie Ghica o ridică la rangul de Palat Domnesc. A fost folosită de domnitrii Ştirbei Vodă şi lui Alexandru Ioan Cuza.
Domnnia lui Carol I aduce modernizarea palatului, din 1882.
Un eveniment trist în istoria palatului îl constituie incediul din noaptea de 7 spre 8 decembrie 1926, când corpul central al Palatului a fost distrus.
În 1927, Ferdinand hotăreşte refacerea clădirii, cu modificări şi îmbunătăţiri. Ultima etapă de construcţie a Palatului, în mare parte aşa cum se găseşte astăzi a fost realizată la ordinului regelui Carol al II-lea.
Iar după abdicarea lui Mihai I, în 1947, palatul a fost atribuit Guvernului României.
În 1959, partea posterioară a palatului a fost transformată în loc de întâlnire a Partidului Comunist.
Clădirea a devenit și sediul Muzeului de artă al Republicii Socialiste România, în prezent Muzeul Național de Artă al României.
Spațiile istorice - Sufrageria Regală, Scara Voievozilor și Sala Tronului - recent restaurate, pot fi vizitate în al treilea weekend din fiecare lună.
Citiți și: Palatul Regal, simbol al monarhiei românești
Sala Tronului, inima Palatului Regal