De ce să faci live pe Facebook la volan? Explicațiile unui psihoterapeut
Accidentul din Ungaria, în care au murit nouă români și care s-a petrecut pentru că șoferul făcea live pe Facebook, i-a șocat pe mulți, care poate își pun întrebarea ce se întâmplă în mințile oamenilor și cum renunță la instinctul de conservare. Doctorul în psihologie Emil Răzvan Gâtej, psihoterapeut, a explicat la Digi24 care sunt mecanismele psihologice care acționează în cazul rețelelor de socializare și ce contribuție au și „năravurile” noastre ca nație.
„Ştiinţa ne arată, pe de o parte, că reţelele de socializare au un efect extrem de puternic. Reţeaua de socializare ajunge să-l facă pe individ să se simtă foarte puternic, unic, de neatins și omniprezent, pentru că el poate să fie prezent - acolo unde de fapt nu este - să transmită live. Toate aceste atribute pe care utilizatorul le câștigă ajung să fie mai presus decât instinctul de supravieţuire”, a explicat la Digi24 psihoterapeutul Emil Răzvan Gâtej.
Pe de altă parte, în România, educația rutieră are un nivel foarte scăzut, nu avem împământenite valori precum impunerea legii. Românilor le e frică prea puțin de lege, pe când în Marea Britanie, de pildă, folosirea telefonului în mașină în timpul mersului se soldează cu confiscarea mașinii. Astfel de măsuri la noi nu există, nu există nici măcar conștientizarea riscurilor și atunci toate acestea îi fac pe oameni să nu mai știe ce e bine și ce e rău: sunt mai „șmecher” dacă mă transmit live pe Facebook în loc să fiu atent la volan, gândesc ei. Doar că aceste lucruri merg încet-încet către devianță și încălcarea regulilor. „Ești fraier dacă le respecți”, cam acesta e trendul, a explicat psihoterapeutul.
De ce își dorește un om să fie în direct pe Facebook cu o activitate banală, cum ar fi condusul unei mașini?
„Pentru că Facebook și alte rețele de socializare au devenit substitute ale eului nostru social. Eul social nu se mai manifestă doar în context direct. (...) Odată cu emersiunea acestor reţele de socializare, avem o prezentare a eului exacerbată. Nu mai contează cine sunt, dacă sunt sau nu adecvat, contează cel mai mult să mă prezint bine. E o tentaţie, ca o Fata Morgana care îi face pe oameni să trăiască o viață virtuală, să ajungă să considere acea rețea de socializare mai presus de orice. Știm că o mare parte din secreţiile noastre de dopamină și din starea noastră emoțională e dată de interacţiunea socială. În acest context, interacţiunea socială e virtuală, chiar dacă unilaterală, dar primești un mic feedback: un like, o inimioară... Vedem că aceste reacții se diversifică, până acum aveam doar like, acum avem reacții emoționale, dar nu avem buton de dislike. Prin urmare, oamenii își doresc să fie live pe Facebook, să transmită întâmplări banale, pentru că asta îi validează social”, spune Emil Răzvan Gătej.
Utilizatorul poate controla perfect imaginea pe care o are. Fata Morgana este o iluzie, o tentație extraordinară a puterii, a omniscienței și omniprezenței. Utilizatorul începe să se simtă un pic omniscient - pentru că știe tot despre alții, deși nu e acolo - și omniprezent.
Iar oamenii nu mai percep pericolele, pentru că noi oricum avem echipat creierul cu o zonă situată în emisfera stângă, numită zonă care dă o eroare de tip pozitiv: noi spunem că totul va fi bine. Se asociază acest lucru cu faptul că e aproape de moarte, dar nu conștientizează. Devine absolut neatent, absolut lipsit de contact cu realitatea, apare o rupere de realitate, iar realitatea rețelei sociale devine unica realitate, restul devin detalii care uneori sunt această graniță dintre viață și moarte, a explicat Emil Răzvan Gătej.
Șoferul care conducea microbuzul implicat în accidentul din Ungaria nu a conștientizat rolul pe care îl avea, faptul că avea o responsabilitate față de ceilalți pasageri. Dacă nu am instinct de conservare, ar trebui măcar să am responsabilitatea altora. În cazul acesta, el s-a comportant ca un psihopat, fără niciun pic de empatie. El nu s-a gândit nicio secundă la ceilalți. Din păcate, vedem asta foarte des pe drumuri, în depășiri periculoase, în cum se comportă oamenii în trafic, spune psihoterapeutul.
V-a surprins când ați aflat că cel care a provocat un accident cu nouă morți era în direct pe Facebook?
M-a surprins, recunoaște Emil Gâtej. Mă așteptam să folosească telefonul mobil, dar nu și să fie în direct pe Facebook. Înseamnă un risc asumat mult mai mare decât un SMS scurt de răspuns „sunt bine” sau un răspuns la telefon. Toate aceste activități, pe lângă faptul că ne ocupă mâinile, ne ocupă privirea, ne ocupă foarte mult mintea. Mai ales într-o reţea de socializare, care știm că oricum are acest efect hipnotic. Să faci asta la volan, la 160 km/h, e un risc enorm asumat și un comportament care e aproape o lipsă totala de empatie și de responsabilitate.
După ce s-a întâmplat nenorocirea asta, oamenii și-au adus aminte că și ei au trecut prin experiențe similare. Facebookul a fost inundat de fotografii sau filmulețe cu șoferi de microbuz care stau pe telefonul mobil, dând mesaje. Oamenii, în loc să spună „Stop”, au pus la rândul lor și au propagat astfel de imagini pe Facebook. De ce?
Asta ține de educaţia socială pe care, din păcate, noi nu o avem, spune doctorul în psihologie. După care apare acea eroare de tip optimistic, că mie nu mi se poate întâmpla nimic, totul este bine, ne amuzăm, râdem... E o caracteristică a poporului român să facem haz de necaz, doar că în acest caz necazul e mult prea mare și ar trebui ca mulți să ia atitudine: să pună pasagerii să-și pună centurile de siguranță, pentru că unul singur dacă n-are centură îi omoară pe toți ceilalți, e demonstrat în fizică; să nu accepte vorbitul la telefon în timpul mersului, trage pe dreapta, eu cobor, ori lași telefonul... tu nu mă omori pe mine...Însă la noi nu prea apare chestia asta. Ceilalți râd. Pactează cu abuzatorul. Din păcate, am ajuns să cred că, din cauza abuzurilor suferite de-a lungul timpului, am ajuns să acceptăm foarte ușor abuzul și să învățăm să ne amuzăm de el.
Dacă în momentul de față nu există niște măsuri care se iau, toată povestea aceasta nu e decât o bombă cu ceas și dacă de data aceasta am fost surprinși când am văzut că transmitea live pe Facebook, data viitoare n-o să ne mai surprindă, a conchis Emil Gâtej, doctor în psihologie și psihoterapeut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
