Exclusiv Cum luptă România cu drogurile: Cu 14 procurori antidrog în toată țara, pedepse cu suspendare, organizare instituțională de-a-ndoaselea

Tragedia de la 2 Mai a adus în dezbatere, până la cel mai înalt nivel, subiectul traficului și consumului de droguri în România. Pentru a încerca să înțelegem mai bine cum combate România acest fenomen, ne-am uitat mai atent, dincolo de statistici cu numărul de consumatori, traficanți și dosare penale, la modul în care s-au organizat structurile statului și cum acționează ele pentru a duce o luptă pe care ministrul de Interne o consideră deja pierdută, cel puțin la categoria adulți. Până când subiectul va ajunge în ședința CSAT, cum a promis președintele Klaus Iohannis, țara noastră are o Strategie națională în domeniul drogurilor, care este aprobată prin hotărâre de guvern, ceea ce o face obligatoriu de pus în practică. Și totuși suntem în situația - familiară, de altfel - în care un caz grav, precum cel de la 2 Mai, scoate la iveală un întreg sistem disfuncțional: de la modul în care e conceput, până la felul în care este pus în aplicare. 

Agenția Națională Antidrog (ANA) este, prin lege, instituția care „stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu” (HG 461/2011).

Tot ANA întocmește, potrivit legii, Strategia Națională Antidrog și planul de implementare a ei. În momentul de față, România are o strategie antidrog redactată anul trecut, pentru perioada 2022-2026. Strategia și planul de implementare au fost ulterior aprobate prin hotărâre de guvern (HG 344/2022), ceea ce „conferă legitimitate răspunsului la fenomenul drogurilor, precum și un caracter formal și obligatoriu măsurilor previzionate”, după cum se arată pe site-ul agenției.

Cu alte cuvinte, măsurile incluse în Strategia Națională Antidrog trebuie puse obligatoriu în aplicare. Și-atunci, la ce mai trebuie inclus subiectul drogurilor în ședința CSAT, dacă este deja reglementat și există instituții care se ocupă cu „politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri”?

Am încercat să obținem un răspuns de la expertul antidrog Cătălin Țone.

„ANA nu are ce să caute la Ministerul de Interne”

„Mă bucur că se discută în CSAT, nu s-a discutat niciodată (subiectul drogurilor - n.r.). CSAT are o primă competență legată de asigurarea securității naționale. Traficul și consumul ilicit de droguri indiscutabil se leagă de această zonă de securitate și o poate afecta. Eu aștept de la CSAT sau sper că CSAT va emite hotărâri concrete, care să stabilească modul de acțiune unitar la nivelul tuturor ministerelor care sunt implicate”, a declarat Cătălin Țone pentru Digi24.ro.

Întrebat de ce este nevoie ca subiectul să fie discutat în CSAT, din moment ce avem o instituție și o strategie națională cu caracter obligatoriu, care ar trebui să țină fenomenul sub control, Cătălin Țone a arătat spre modul de organizare a Agenției Naționale Antidrog.

Deși titulatura te poate duce cu gândul la o instituție cu greutate, ANA este o direcție în cadrul Ministerului de Interne. 

„Agenţia Naţională Antidrog, denumită în continuare Agenţie, se organizează şi funcţionează la nivel de direcţie, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, având personalitate juridică”, se arată în HG 461/2011.

Mai precis, o direcție din Ministerul de Interne trebuie să coordoneze răspunsul dat de stat fenomenului drogurilor prin intermediul „instituţiilor cu atribuţii în domeniu”, inclusiv Ministerul de Interne, căruia agenția îi este subordonată. Adică instituția subordonată trebuie să coordoneze instituția căreia îi este subordonată.

Cătălin Țone a enumerat nu mai puțin de șapte ministere care au „atribuţii în domeniul” antidrog.

„ANA nu are ce să caute la Ministerul de Interne. ANA este la nivel de direcție în cadrul MAI, este undeva a 17-a, a 18-a structură de acolo, undeva în lateralul ministerului. ANA este dirijorul muncii pe antidrog, inclusiv în prevenire, inclusiv în combatere. Trebuie să dirijeze toate instituțiile antidrog din țara asta și sunt șapte ministere care au competențe: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Ministerul Sportului, Ministerul Finanțelor. Cum să se impună o structură mică, undeva acolo, jos, cu toate aceste ministere, să le coordoneze? Nu este în regulă să stea acolo”, a spus expertul antidrog.

În opinia lui, Agenția Națională Antidrog ar trebui să aibă statut de agenție guvernamentală.

„ANA ar trebui să fie la nivel de agenție guvernamentală, așa cum e Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau Agenția Națională Antidoping” (agenții aflate în subordinea guvernului - n.r.).

Strategia Naţională Antidrog: „O triadă de acțiune strategică”

Strategia Naţională Antidrog este „documentul programatic ce definește politica României în domeniul luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri pentru perioada 2022-2026” și „cuprinde concepția de abordare a fenomenului drogurilor și asigură cadrul de cooperare pentru actorii sociali care au competențe și responsabilități în domeniu”, potrivit introducerii documentului, care poate fi citit integral AICI.

„Viziunea strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către obținerea de rezultate durabile privind problematica drogurilor la nivel național, aducând plusvaloare abordării fenomenului în context european, prin ajustarea rezilientă și particularizată a măsurilor de sprijin și îndrumare”, se mai arată în document.

Strategia enumeră, de asemenea, trei mari direcții de acțiune în lupta antidrog („o triadă de acțiune strategică”):

1. reducerea cererii de droguri

2. reducerea ofertei de droguri

3. consolidarea capacității operaționale de răspuns - cooperare internațională, cercetare, evaluare, informare și coordonare.

Expertul antidrog Cătălin Țone a ținut să precizeze că, dincolo de conținutul strategiei, care este un document cu caracter general, sunt importante înțelegerea fenomenului drogurilor și acțiunea în combaterea lui.

„Strategiile toate care se fac în lumea asta, și în România, sunt documente programatice, generale, dacă vreți, fără a se merge la puncte, care sunt esența lucrurilor. Strategia are un program de implementare națională. Acolo se vine cu lucruri concrete, acolo se merge cu discuții despre finanțări. Strategia nu este foarte diferită față de cea de acum 5 ani. Spunea cineva că avem o mulțime de documente programatice. Esența este acțiunea. Și înțelegerea”, a spus Cătălin Țone.

14 procurori specializați pe droguri

Pe lângă regândirea întregului eșafodaj în lupta antidrog, România mai are nevoie și de resurse alocate, a mai precizat Cătălin Țone: resurse umane și resurse materiale.

El spune că trebuie angajați oameni pe acest segment, pentru că sunt prea puțini polițiști și procurori antidrog.

„Sunt puțini procurori specializați. Știți câți procurori sunt la Secția de combatere a traficului de droguri la DIICOT? 14 procurori. Deci România are la ora actuală 14 procurori specializați pe droguri. Și polițiști sunt în jur de 250. La nivel național”, a afirmat Cătălin Țone.

El a adăugat că și autoritățile locale au dreptul de a aloca bani pe activități de prevenire antidrog, dar nu o fac sau alocă prea puțin.

„Pentru a ține tinerii și adolescenții departe de viciul drogului, care este cel mai nenorocit, trebuie să se investească sume importante de bani. Țări precum Norvegia, dacă nu mă înșel, (investesc) anual circa 40 de milioane de euro în prevenție. Este un cost social crescut, într-adevăr, dar trebuie să învățăm că trebuie să-l plătim. Dacă nu-l plătim, o să vedem generații afectate.”

Lupta antidrog costă mult pentru că și în tabăra cealaltă profiturile realizate din traficul de droguri sunt astronomice, deci mereu se găsesc oameni dispuși să aibă o astfel de activitate.

„Fenomenul traficului și consumului ilicit de droguri este cel mai mare generator de infracționalitate conexă și cel mai mare generator de efecte socio-economice. Este cel mai mare producător de bani din tot spectrul infracțional, cu răspândire aproape uniformă la nivel mondial: se droghează începând de la statele sărace și până la statele cu un nivel ridicat de trai”, a mai spus Cătălin Țone.

În Raportul de activitate pe 2022 al DIICOT găsim și o estimare a pieței drogurilor la nivelul uniunii Europene: 30 de miliarde de euro pe an.

„Piața drogurilor reprezintă o sursă majoră de venit pentru grupările de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul României și pe întreaga regiune a UE, anumite studii atestând o valoare de circa 30 miliarde euro pe an la nivelul Uniunii.”

O „Lege Anastasia” pentru traficul de droguri

Tot în Raportul DIICOT pe 2022 se regăsește un alt element pe care procurorii anti-mafia îl consideră ca o piedică în lupta împotriva drogurilor: reducerea numărului de pedepse cu executare, în paralel cu creșterea numărului de pedepse cu suspendare pentru trafic de droguri.

DIICOT consideră acest lucru printre aspectele importante în ceea ce privește fenomenul drogurilor în România:

„Reducerea efectului disuasiv al pedepselor aplicate prin hotărâri judecătorești rămase definitive pentru infracțiuni asociate traficului de droguri și alte substanțe aflate sub control național, din analiza efectuată sub acest aspect asupra hotărârilor pronunțate de instanțele din București în perioada 2017-2018, comparativ cu intervalul 2020-2021, constatându-se o scădere cu peste 35% a ponderii pedepselor cu executare în regim de detenție.

Mai reținem din aceeași analiză și faptul că a crescut semnificativ ponderea hotărârilor cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri, care, presupune introducerea, peste frontieră, a drogurilor în țară, chiar în situația în care se află în concurs cu traficul intern de droguri” (Sursa: Raport DIICOT 2022, p. 33).

Cătălin Țone este de acord cu observația procurorilor DIICOT și spune că ar fi utilă o „Lege Anastasia” și în domeniul drogurilor, astfel încât „să nu mai existe la trafic de droguri, să zicem peste o anumită cantitate sau pentru trafic internațional, să nu mai existe pedeapsa cu suspendare”.

„DIICOT are dreptate, pentru că este problema instanței, dar și instanța trebuie să aibă instrumentul juridic, să-i fie impuse niște limite, exact cum este «Legea Anastasia», adică nu mai există varianta, dacă ai fost drogat, n-ai cum să mai iei (pedeapsă) cu suspendare. Vedeți ce bine a prins «Legea Anastasia», a venit ca o mănușă (pe cazul Vlad Pascu – n.r.), adică exclude aplicarea unei pedepse cu suspendare.”

Expertul antidrog vorbit despre mărirea pedepselor și a amintit că, în România, pedepsele pentru droguri au fost, culmea, micșorate la un moment dat.

„Legea 143/2000 privind drogurile clasice a fost o lege bună la origine. În 2014, spectaculos, s-au micșorat pedepsele. A propus cineva, s-au micșorat pedepsele. În 2018 am propus împreună cu DIICOT mărirea pedepselor, adică revenirea la pedepsele așa cum erau inițial și abia după cinci ani, la 1 martie 2023, pedepsele au revenit - pentru trafic, că este o infracțiune gravă”, a mai declarat Cătălin Țone.

Aceeași observație apare și în raportul DIICOT:

„Diminuarea efectului disuasiv (al pedepselor - n.r.) este amplificată în contextul în care pedepsele pentru infracțiuni asociate traficului de droguri au fost substanțial reduse în anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, ca expresie a voinței legiuitorului. Exemplificativ, arătăm că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic intern de droguri de mare risc au scăzut de la 10-20 ani închisoare anterior anului 2014 la 5-12 ani închisoare, în prezent, iar limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc au scăzut de la 15-25 ani închisoare anterior anului 2014, la 7-15 ani în prezent”.

Câți români se droghează? Strategii pe cifre vechi

A făcut furori declarația ministrului Justiției, Alina Gorghiu, care a spus recent că sunt „milioane de consumatori în România”. Ulterior, ea a revenit și a detaliat, precizând că s-a bazat pe cifrele ANA din Strategia Națională Antidrog pe 2022-2026, în care se arată că 10,7% dintre românii cu vârste de 15-64 de ani au consumat cel puțin o dată în viață droguri.

„Însă milionul acesta și aproape jumătate nu e numărul real. E vorba de cifrele la nivelul lui 2021, care au crescut exponențial. În realitate, nu toți cei care sunt întrebați recunosc, au rezerve să spună că au consumat”, a mai spus ministrul Justiției.

Alina Gorghiu se înșală însă. Cifrele nu sunt din 2021, sunt mai vechi. O spune chiar documentul ANA, pe baza căruia s-a întocmit strategian națională de luptă antidrog: „Conform celui mai recent studiu, realizat în anul 2019 de către Agenția Națională Antidrog, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 10,7%”.

Deci cele mai noi cifre, pe care se fac strategii multianuale, sunt din 2019. De altfel, trebuie menționat că precedenta Strategie Națională Antidrog a fost făcută pe perioada 2013-2020. Anul 2021 nu este cuprins în nicio strategie. Iar cifrele pe care s-a făcut Strategia 2022-2026 sunt din 2019.

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, consumul oricărui tip de drog de-a lungul este și mai mare: 16,9%.

De asemenea, toate valorile sunt în creștere față de perioada anterioară măsurată.

La nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5% , în timp ce, consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.

Deşi, faţă de studiul anterior din anul 2015, se observă o scădere cu 12% a proporţiei celor care declară consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieţii, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament, mai arată dateșe cuprinse în strategia ANA.

Câte dosare are DIICOT

Raportul DIICOT pe 2022 arată că procurorii anti-mafia au avut de soluționat anul trecut 21.167 de dosare de trafic de droguri, peste jumătate dintre acestea (11.411) fiind dosare nou înregistrate. În total, au fost soluționate 8.337 de dosare.

Toate cifrele pe anul 2022 - dosare de soluționat, dosare noi, dosare soluționate - sunt mai mari decât cele pe 2021, cu procente între 19% și 26%.

De asemenea, anul trecut procurorii DIICOT au confiscat peste o tonă de droguri (1.058,72 kg), dintre care 426,99 kg droguri de mare risc și 631,73 kg droguri de risc.

România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri, mai arată raportul citat.

Principalul drog consumat este cannabisul, dar se observă o creștere și în consumul de noi substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Datele obținute din activitatea de urmărire penală relevă o creștere a consumului în rândul tinerilor, existând consumatori chiar și în rândul elevilor de gimnaziu, mai precizează DIICOT.