Un tânăr din Israel, care a reușit să scape de ploaia de gloanțe a Hamas la festivalul de muzică la care gruparea a ucis 260 de oameni, a vorbit pentru Digi24 despre iadul prin care a trecut. „Am crezut că ne vor ucide pe toți”, spune Gal Bukshpan.
„Eram la o petrecere despre pace și dragoste și toată lumea se simțea atât de bine, era atât de frumos!”, a povestit Gal Bukshpan, supraviețuitor al atacului Hamas la Festivalul Nova.
Pentru Gal și alte mii de tineri, dimineața zilei de 7 octombrie începea în deșertul Negev cu muzică și dans, la un festival care celebra pacea și dragostea. După zorii zilei, muzica a fost oprită de rachete trase de Hamas deasupra mulțimii.
„Nici măcar nu m-am temut. Am fost militar combatant timp de trei ani în armată și rachetele sunt ceva comun în Israel, nu sunt ceva nou”, a mai spus Gal Bukshpan.
Tânărul povestește că lansarea rachetelor a fost momentul care le-a decis soarta. Cei care au fugit din primul moment au fost suprinși pe drum de teroriști și au fost împușcați în mașinile lor, iar mulți dintre cei care au decis să amâne plecarea au fost luați la țintă în zona festivalului sau au fost răpiți.
Toți alergau să își salveze viața
Ca într-un poligon de tragere, toți alergau să își salveze viața. În imagini îl vedem și pe Gal. Este cel în tricou alb, care fuge disperat spre mașină, încercând să sape din ploaia de gloanțe.
Întrebat la ce se gândea în momentul în care fugea spre mașină, Gal a răspuns: „Că ne vor omorî pe toți. Primul gând a fost: nu îmi vine să cred că alerg pentru viața mea. Doar fugi, fără să te uiți înapoi. Apoi, când m-am uitat înapoi am văzut oameni căzând, împușcați, oameni morți. Cred că a fost cel mai teribil atac asupra civililor de la Holocaust încoace.”
Prea puțini au avut șanse în atacul sângeros al grupării Hamas, spune Gal. Teroriștii au tras în oamenii care fugeau, în mașini, în adăposturile în care intraseră tinerii și în toaletele în care bănuiau că s-au adăpostit.
Gal știa zeci de oameni de la acel festival. Azi acei tineri sunt morți, răpiți sau dispăruți.
„Din păcate, realitatea noastră în Israel este că nu putem jeli, să lași totul și să plângi. Avem un război aici, țara asta a fost mereu atacată. Voi jeli și voi încerca să îmi revin când acest război se va termina”, a mai adăugat Gal.