Victimele abuzurilor din universități sunt slab informate și nu știu concret ce să facă atunci când se confruntă cu o situație de genul, susține fostul judecător Cristi Danileț - unul dintre experții consultați de Digi24.ro. În tot acest timp, în interiorul Guvernului există contre pe tema modificărilor cerute săptămâna trecută de premierul Marcel Ciolacu.
Pe fondul scandalului de hărțuire sexuală care are în centru doi profesori de la Școala Națională de Studii Politice și Administrație (SNSPA), premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte în această săptămână „propuneri de completare și modificare a legislației”.
„Categoric că nu putem accepta asemenea situaţii şi nu va exista toleranţă pentru astfel de fapte, indiferent de numele agresorului”, transmitea premierul Marcel Ciolacu.
„Vom lucra (...) astfel încât orice sesizare să intre rapid în circuitul de avizare anonimă sau neanonimă. Sesizările care vizează fapte cu caracter penal, de exemplu hărțuirea, vor fi transmise direct la procurori și la Poliție în urma analizei realizate acolo unde se face sesizarea”, spunea Ligia Deca, la finalul ședinței de Guvern din 1 august.
O săptămână mai târziu, nu a apărut niciun proiect de lege în acest sens. Ministerul Educației a propus, însă, o serie de modificări care, potrivit unor surse, au fost criticate de Ministerul Justiției.
În tot acest timp, victimele rămân „prost informate”
Chiar și în lipsa acestor noi modificări, rămâne problema că victimele abuzurilor din universități sunt „prost informate”, după cum a subliniat fostul judecător Cristi Danileț pentru Digi24.ro.
„Mai întâi o atenționare - o victimă care nu reclamă un astfel de caz riscă o nouă victimizare. De regulă abuzatorul care nu este oprit are autoritate asupra victimei, vede că o poate controla și va repeta din nou actul abuziv. Abuzatorul își va extinde acțiunile și către alte victime. Se multiplică cazurile abuzatorilor (...) Dacă ajung să fie umiliți de profesori, să le fie condiționate examene de favoruri sexuale, nici nu au încredere în autorități, acești oameni vor fi permanent victime - vor fi distruși din punct de vedere psihic și vor fi victime tot timpul, nu mai ies din gaura în care intră”, a menționat Danileț, membru fondator VeDem Just.
Acesta susține că „victima trebuie încurajată să iasă din zona în care se ferește de toată lumea, se ascunde, e rușinată”.
De ce ar alege o victimă să sesizeze universitatea
O victimă poate sesiza conducerea universității pentru a cere sancționarea profesorului pentru încălcarea normelor de etică și deontologie.
Sancțiunile în acest sens pot fi de la avertisment scris, la destituirea din funcția de conducere sau chiar suspendarea sau destituirea din funcția didactică sau de cercetare. Analiza cazului din punct de vedere administrativ, teoretic, se rezolvă mai repede decât un dosar penal.
„În Universități nu există un climat care să încurajeze de fapt să existe sesizări la Comisiile de etică, cu privire la diversele comportamente neadecvate care există în spațiul universitar. Avem nevoie de schimbări legislative care să sancționeze faptele de hărțuire sexuală. Avem nevoie de schimbări de la Ministerul Educației și universitățile care au autonomie, să încurajeze de fapt prin activități de prevenție, informare, un mediu care să ducă la încurajarea victimelor hărțuirii sexule și a altor forme de comportamente neadecvate în spațiul universitar și să depună sesizări”, a precizat Andreea Rusu, director executiv al Centrului Filia, „organizație feministă care face auzite vocile femeilor”, pentru Digi24.ro.
Sfat: Victimele să se adreseze direct autorităților
Fostul judecător Cristi Danileț îndeamnă victimele să apeleze mai degrabă la autorități - anume poliție și procurori.
„Conducerea universității e cea care l-a angajat pe profesorul pe care îl reclami. Automat se va simți vinovată că a angajat un astfel de om. Dacă se ajunge la proces, universitatea trebuie să răspundă cu bani. Sintetizând, universitatea va încerca să ascundă un astfel de caz. Automat nu ai șanse”, a declarat Cristi Danileț, pentru Digi24.ro
Din punct de vedere penal, cazurile de hărțuire sexuală din universități sunt încadrate la Articolul 299, care tratează „folosirea abuzivă a funcției în scop sexual” și se pedepsește cu „închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică/de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta”. Important de menționat este că, față de infracțiunea de hărțuire sexuală, termenul de prescriere este de 5 ani în acest caz.
CITEȘTE ȘI: Un singur dosar de hărțuire sexuală a fost trimis în judecată în ultimii doi ani. Sfaturi pentru victime
„Nu trebuie să aibă neapărat probe. Probele vor fi strânse de polițiști, de aia sunt plătiți de stat, să adune dovezi. Ca victimă anunți poliția, anunți parchetul, chiar dacă nu ai probe. Le spui ce s-a întâmplat și eventual se poate aranja un flagrant. Dacă ai reușit să înregistrezi audio, video, există vreun martor e foarte bine. Dacă dosarul penal are succes, abuzatorul va fi dat afară din învățământ. Se ușurează, astfel, situația conducerii universității, care îl va da afară”, a adăugat profesorul de drept.
De ce este important ca sesizările anonime să fie luate în calcul
„Este important să existe această posibilitate de a face plângere anonimă, tocmai pentru că există relație de putere între o studentă sau un student și un profesor sau o profesoară la catedră. În momentul în care se permit sesizările anonime, victimei nu-i mai este frică că ar putea să fie sancționată la cursuri, că ar putea să nu mai treacă anul universitar, să primească note mai mici sau să fie evaluată într-un mod care să-i pună în pericol cariera profesională”, a explicat directoarea Centrului Filia.
În prezent, în actul care ar trebui să influențeze Codurile de etică și deontologie din universități este prevăzut explicit că nu se acceptă sesizări anonime.
Ca să fie considerate „admisibile”, trebuie să conțină, printre altele, semnătura persoanei care sesizează și date de identificare, precum nume și prenume, CNP sau adresă.
„Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (1) sunt respinse ca inadmisibile de către comisiile de etică universitară”, se arată în Codul-cadru de etică şi deontologie universitară.
În practica penală, procurorii se pot sesiza din oficiu dacă primesc sesizări anonime și consideră că acestea conțin fapte de natură penală, a explicat avocatul Bogdan Buneci pentru Digi24.ro.
„După sesizare se deschide dosar penal cu număr unic și se administrează probe, dacă ele există. Dacă nu există, se dispune clasarea cauzei”, a adăugat avocatul, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universității Ecologice din București.
Cheia este, însă, la cei care primesc aceste sesizări, adică reprezentanții universităților.
Avocatul Bogdan Buneci arată că, inclusiv în prezent, funcționarii publici pot să trimită procurorilor/poliției o sesizare dacă există suspiciuni că ar conține fapte de natură penală. În acest sens există Articolul 267 din Codul penal, care arată că „funcționarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Bogdan Buneci subliniază, însă, că e nevoie de includerea unor proceduri mai clare din acest punct de vedere. Același lucru este cerut și de organizațiile care apără drepturile femeilor.
Ce face Guvernul? - „E nevoie de o reglementare generală”
Deși nu a venit cu o propunere concretă de schimbare a legislației, Ministerul Educației a transmis că în urma unei consultări la care au participat reprezentanți ai mai multor ministere (precum Justiția, Munca sau Afaceri Interne) s-a ajuns la concluzia că e nevoie de o „reglementare generală, care să se aplice deopotrivă instituțiilor de învățământ public și privat, dar și tuturor instituțiilor publice”.
Reglementarea propusă de Ministerul Educației ar trebui să vizeze, pe de-o parte, prevenția, și, pe de altă parte, conștientizarea și accesarea mijloacelor de protecție.
La al doilea capitol, instituția propune „examinarea și soluționarea sesizării care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura petentului, în măsura în care aceasta conține indicii referitoare la comportamente neconforme, respectiv hărțuire/agresiune sexuală”.
Din punct de vedere tehnic, însă, discuțiile dintre ministere și consultările cu reprezentanții organizațiilor din educație încă sunt în desfășurare. Potrivit unor surse, propunerea inițială a Ministerului Educației a fost deja criticată de Ministerul Justiției.
Alina Gorghiu a transmis, însă, că nu vor exista modificări asupra Codurilor penal și de procedură penală și susține că Ministerul Educației va modifica, punctual, Ordonanța 27/2002, ce vizează reglementarea petițiilor, și Hotărârea 970/223, privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă.
„Ministerul Justiției va oferi expertiza tehnică potrivit competențelor sale. Tematica este una extrem de sensibilă, iar rolul nostru este de a informa și proteja victimele”, a transmis, public, ministra Alina Gorghiu.
În timp ce politicienii se întrec în promisiuni pe care nu le respectă, doar în cazul Bulai, prezentat prima dată de Snoop.ro, au existat peste 20 de plângeri la parchet, venite în decurs de o săptămână.
