Două companii de telecomunicații din România, sancționate pentru hărțuirea angajaților

Două importante companii de telecomunicații din România au fost recent sancționate de instanțele de judecată pentru hărțuirea angajaților la locul de muncă deși România are o legislație specifică în domeniu.

Faptele de hărțuire la locul de muncă (nu numai cele de natură sexuală) pot fi aduse în atenția autorităților, iar salariații hărțuiți moral pot pretinde despăgubiri de la angajatori, potrivit unei analize a Avocatnet.ro.

După ce, anul trecut, o instanță a pronunțat în premieră o decizie de condamnare a unui mare angajator român pentru hărțuirea unuia dintre salariații săi, recent, o altă instanță a dat o hotărâre similară în câștigul unui alt salariat, victimă a violențelor psihice de la birou.

Este vorba de Orange România, în primul caz, și de Ericsson Telecommunications România SRL, în al doilea caz, potrivit documentării făcute de Digi24.ro pe aceste cazuri.

Conceptul de hărțuire la locul de muncă nu există în legislația din România, notează Avocat.net. Avem însă unele reglementări care le deschid salariaților victime ale hărțuirii calea să-și obțină dreptatea în instanță. O premieră absolută în jurisprudența română pe un caz de hărțuire la locul de muncă a fost în vara anului trecut, când o instanță a recunoscut că salariatul angajat la o mare companie de telecomunicații a fost hărțuit psihic la birou pe o perioadă de aproape doi ani de zile. Decizia integrală poate fi consultată aici.

Judecătorii români demonstrează că acea decizie din 2016 nu rămas fără de ecou în practică. Cel mai recent, un alt salariat a avut câștig de cauză în fața angajatorului său pe aceeași problematică, respectiv hărțuirea la birou (de asemenea, vorbim de o mare companie care activează pe piața de muncă din România).

În această decizie recentă, angajatorul a fost obligat să-i plătească salariatului hărțuit daune morale în valoare de 10.000 de euro plus 6.000 de lei cheltuielile de judecată. În 2016, în prima decizie de acest fel, angajatului hărțuit i s-a recunoscut dreptul la 45.000 de lei ca despăgubiri morale plus acordarea a 8.000 de lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

România nu are legislație specială pe hărțuirea la locul de muncă, există prevederi care ne duc la concluzia că e un comportament ce poate fi sancționat, iar angajații nu ar trebui să se sfiască să-l aducă la lumină și să ceară despăgubiri de la angajator.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, doar șase au legislație specifică pe hărțuirea la locul de muncă (Franța, Belgia, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda). Așadar, România n-ar fi nicidecum o codașă într-un clasament pe tema asta.

Există acte normative care conturează ideea că pot fi trași la răspundere angajatorii pentru că-și hărțuiesc salariații.

Pe de-o parte, în Codul muncii ni se precizează încă din primele articole că principiul egalității de tratament trebuie să funcționeze între angajator și angajații săi. În continuare, în România, hărțuirea la locul de muncă poate fi încadrată cu succes pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, dar și pe dispozițiile din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.