Ce riscuri prezintă viitura adusă de distrugerea barajului Kahovka pentru turiști pe litoralul românesc. Rolul neașteptat al Dunării
Viitura și substanțele aduse în Marea Neagră de fluviul Nipru, în urma distrugerii barajului de la Nova Kahovka, nu prezintă un „risc iminent pentru viața și sănătatea” turiștilor de pe litoralul românesc, evaluează Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic-Club. Reprezentanții ONG-ului detaliază într-o prezentare pe rețelele sociale felul în care se deplasează curenții marini și traiectoria pe care o vor lua aluviunile aduse de viitura de pe Nipru în mare, precum și rolul de dig natural pe care îl joacă gurile Dunării.
Efectele provocate de viitură vor puternice și pe termen lung la gura de vărsare a Niprului în Marea Neagră, deci în zona litoralului ucrainean, mai sus de Odesa. În schimb, litoralul românesc este protejat în mod natural atât de geografia coastei Mării Negre, cât și de traiectoria curenților marini și a curenților provocați de vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Pe scurt, puterea curentului format de curgerea Dunării în Marea Neagră este destul de mare încât acesta să funcționeze ca un dig natural în fața curenților marini cu eventuale aluviuni din Ucraina, astfel că aceștia vor fi „aruncați” spre largul mării și nu vor mai „coborî” spre sud, spre litoralul românesc.
„Efectele asupra regiunii costiere românești vor fi reduse cel puțin în prima fază, respectiv în sezonul de vară 2023. Condițiile hidrodinamice din sectorul nord-vestic al bazinului Mării Negre sunt dictate de 3 factori principali: curentul general circular, care se desfășoară în sens antiorar și, prin urmare, de la nord la sud în dreptul coastei românești, mișcarea inerțială a maselor de apă imprimată de fluviul Dunărea și al 3-lea factor, cu o variabilitate semnificativ mai mare decât primii doi, reprezentat de vânt prin direcția și intensitatea acestuia producând mișcări ale apelor de suprafață.
În cazul particular al viiturii trebuie să ținem cont de faptul că reprezintă o masă de apă dulce care prin densitatea mai mică se menține destul de mult timp în stratul de suprafață, în mare majoritate în banda cuprinsă între 0 și -20 m. Această masă de apă odată ce iese de pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa este antrenată de curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8 - 4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior când ajunge în dreptul Deltei Dunării încă de pe teritoriul ucrainean masa de apă rezultată din viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest sud-est de apele dunărene care, fiind tot de origine fluvială, se mențin și acționează de asemenea în banda de suprafață, unde același efect inerțial capătă valori maxime în dreptul canalului Sulina, care are o viteză de curgere și un debit semnificative.
Pentru a înțelege mai bine efectul de protecție pentru coasta românească al fluviului Dunărea vom face precizarea că acesta are un debit de aproximativ 6.000 m3/s, comparativ cu debitul Niprului, de doar 1.400 m3/s. Așa cum se poate vedea și din imaginea satelit, apele de origine dunăreană cu încărcătură sedimentară pot fi observate la peste 100 km de țărm (nuanțe de verde în imaginea satelit) distanța la care sunt încă suficient de compacte pentru a putea fi decelate într-o imagine clasică de restul apelor din Marea Neagră (efect inerțial ridicat). Această imagine ne indică distanța până la care are efect forța inerțială a apelor fluviale. În concluzie, întreaga încărcătură a viiturii de pe Nipru, înainte de a ajunge în dreptul coastelor românești situate la sud de Delta Dunării, suferă un amplu proces de amestec și diluție și sunt împinse spre larg”, arată specialiștii ONG-ului Oceanic-Club.
„Putem merge liniștiți la plajă la Marea Neagră în România”
Pe lângă forța curenților din Dunăre, care acționează ca un paravan, un alt factor care protejează litoralul românesc este chiar geografia țărmului Mării Negre în zonă, care, începând cu teritoriul României, este puțin mai retras spre interior, sub insula Sahalin. Acest lucru îi conferă o protecție în plus în fața curenților Mării Negre, care în zona respectivă circulă de la nord la sud.
„Mai mult decât atât începând din dreptul insulei Sahalin aflată la gura de vărsare a brațului Sfântu Gheorghe linia costieră românească este retrasă către vest fiind astfel într-o zonă de „adăpost” în fața curentului circular general al apelor marine din Marea Neagră, ceea ce reduce atât cantitatea, cât și viteza cu care eventualele mase de apă scăpate direct spre sud de efectul inerțial al Dunării ar ajunge la coasta românească pe țărm.
Influența vântului și a valurilor produse de acesta este mai redusă comparativ cu influența inerțială a Dunării, putându-se manifesta asupra eventualelor pete de hidrocarburi de pe suprafața apei, care doar în condițiile unui număr de zile cu vânt constant dinspre est ar putea ajunge și în regiuni costiere românești, însă, având în vedere suprafața pe care acestea se desfășoară și tendința hidrocarburilor de a se disipa pe suprafața apei, este exclus în opinia noastră să avem de-a face cu evenimente de poluare semnificative pe plajele românești.
În timp - și aici vorbim de cel puțin luni, dacă nu ani de zile - putem observa, dacă nutrienții din valul de viitură se vor acumula, și în zona costieră românească o revenire temporară a fenomenelor de înflorire algală pe care le cunoaștem de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului prezent, care se produceau pe fondul îngrășămintelor agricole folosite în exces mai ales de statele comuniste din bazinul dunărean și care, odată spălate de ploi, ajungeau prin Dunăre în fața coastelor românești. Totuși, având în vedere procesul de refacere a ecosistemelor marine înregistrat în ultimii 20 de ani, pe fondul unei agriculturi mai prietenoase cu natura din bazinul Dunării, ca urmare a măsurilor luate în Uniunea Europeană, impactul e puțin probabil să genereze efecte de aceeași intensitate cu cele din anii 80, 90 și începutul anilor 2000”, potrivit Oceanic-Club.
Toți acești factori combinați fac ca turiștii de pe litoralul românesc să fie protejați de efectele unei eventuale poluări a Mării Negre, provocată de viitura de la Kahovka.
„În concluzie pentru amatorii de baie în mare și de practicare a sporturilor nautice nu există un risc iminent pentru viață și sănătate cauzat de efectele acestei viituri la coasta românească a Mării Negre Așa că putem merge cu toții liniștiți din acest punct de vedere în continuare la plajă la Marea Neagră în România”, mai arată Oceanic-Club.
Efectele viiturii pentru țărmul ucrainean
Nu același lucru se poate spune despre litoralul din sudul Ucrainei, de la Odesa, care este direct în bătaia curentului provocat de vărsarea Niprului în Marea Neagră. Pentru această zonă, Oceanic-Club anticipează efecte „catastrofice” pe termen lung.
„Efectele asupra deltei Niprului si zonei din apropierea gurii de vărsare în Marea Neagră sunt importante și se vor manifesta pe termen lung. Evenimentul este unul de natură catastrofică și din cauza volumului mare de apă, a creșterii semnificative de ordinul metrilor a nivelului fluviului, va avea în zonă efecte pe termen lung. Pe de o parte, este vorba despre perturbarea dinamicii sedimentelor din albia fluviului și a depozitelor sedimentare din zona deltei Niprului și a celor din fața gurilor de vărsare a acestuia. Pe de altă parte, este vorba despre antrenarea unei cantități însemnate de hidrocarburi depozitate pe malurile acestui fluviu sau utilizate în exploatarea hidrocentralei.
Pe lângă hidrocarburi și alte substanțe chimice din zonele industriale aflate în aval de lacul de acumulare, cel mai important impact pentru bazinul de vest al Mării Negre îl va reprezenta o cantitate însemnată de îngrășăminte destinate agriculturii, care, în combinație cu materialul sedimentar de origine biogenă și alte materiale cu potențial fertilizant antrenate de viitură, se vor acumula în acest sector al Mării Negre. Toți acești fertilizanți vor asigura o resursă care, în condiții optime, va fi exploatată de algele microscopice și cianobacterii din plancton, care, pe fondul abundenței de hrană, vor putea genera acele fenomene cunoscute sub numele de «înflorire algală».
Algele microscopice din fitoplancton au un ciclu de viață scurt și după ce vor consuma materialele organice în câteva săptămâni de la declanșarea înfloririi algale pot să genereze în unele zone marine prin descompunerea în masă, condiții de hipoxie sau chiar anoxie (lipsa oxigenului dizolvat) care de obicei, mai ales în apele de mică adâncime, duc la mortalitatea peștilor și a celorlalte organisme marine cu mobilitate scăzută sau fixate de substrat.
Pentru delta Niprului viitura a condus și la o sărăcire puternică a populațiilor de păsări, mamifere, reptile și amfibieni fie prin distrugerea vizuinelor sau cuiburilor, în cazul multor specii de păsări fiind încă ocupate de pui din generația de anul acesta, fie prin mortalități în masă produse prin înec (mai ales în cazul maiferelor), fie prin antrenarea substanțelor poluante care rămân în covorul vegetal și în sedimentele nou aduse urmând să producă efecte o bună perioadă de timp după trecerea viiturii”, explică Oceanic-Club.
Editor : Bogdan Păcurar
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
