Analiză Ce pericole prezintă pentru România faptul că ruşii controlează în acest moment Insula Şerpilor

Prin cucerirea Insulei Șerpilor, încă din prima zi a invaziei Ucrainei, Rusia a ajuns să controleze în prezent cel mai apropiat teritoriu din apropierea graniţei cu România (insula se află la circa 45 de kilometri distanţă de litoralul românesc). Insula Şerpilor este considerată a fi un obiectiv esenţial pentru Federaţia Rusă, din punct de vedere economic, militar, geopolitic şi geostrategic, conform unei analize realizate de Centru Euro-atlantic pentru Rezilienţă, iar o prezenţă permanentă a ruşilor pe acest teritoriu va permite Moscovei să blocheze transporturile comerciale din zonă.

Astfel, prin cucerirea Insulei Șerpilor, Rusia controlează efectiv un obiectiv deosebit de important din vecinătatea României, se arată în documentul Centrului Euro-atlantic pentru Rezilienţă.

Practic, în acest moment Rusia poate izola economic Ucraina, prin controlul canalelor navigabile din proximitatea Insulei Şerpilor. În al doilea rând, Federaţia Rusă ar obţine controlul asupra resurselor de hidrocarburi pe care le deţine Ucraina în zonă.

În plus, Moscova ar putea întreprinde „acţiuni de descurajare a explorării şi exploatării resurselor din zonă de către alte state” - inclusiv România.

Tacticile Moscovei: „mine pierdute” şi exerciţii navale. Scopul: blocarea traficului maritim sau creşterea costurilor de asigurare pentru transportatori

„Există modalități hibride de a genera o atmosferă nesigură, disruptivă pe coridorul de transport al cerealelor dinspre regiunea cernoziomului (inclusiv Ucraina) înspre regiunea nisipurilor (Africa, Orientul Mijlociu). Acest lucru se poate face, de exemplu, prin mine «pierdute» în Marea Neagră, care generează accidente și care duc la creșterea masivă a costurilor de asigurare pentru transportatori, consecința fiind că Ucraina intră în imposibilitatea de a-și vinde excesul de cereale, care constituie unul din marile sale avantaje”, a declarat, pentru digi24.ro, Ovidiu Raeţchi, preşedintele Centrului Euro-atlantic pentru Rezilienţă.

Apoi, prin controlarea acestui teritoriu, Rusia blochează activitatea portului ucrainean Odesa.

„Rusia vrea cu tot dinadinsul să controleze căile de acces către Odesa”, a explicat, pentru digi24.ro, analistul militar Claudiu Degeratu, expert în securitate naţională şi politici de apărare.

Iar Federaţia Rusă şi-a creat deja o tradiţie în folosirea teritoriilor ocupate pentru căutarea de pretexte şi impunerea de acţiuni abuzive faţă de vecinii săi.

„Relaţia dintre teritoriul ocupat - Insula Şerpilor - şi situaţia spaţiului economic al exclusiv al României s-ar putea să capete ceva elemente de risc, pentru că Rusia foloseşte asemenea teritorii ocupate ca pretext pentru a impune măsuri, negocieri, acţiuni abuzive unilaterale şi aşa mai departe. Pe partea dreptului internaţional, ea poate oferi pretexte de acţiuni abuzive, pentru a obstrucţiona activitatea economică în zonă”, a precizat Claudiu Degeratu.

Dacă lor li se pare că e ceva de apărat, or să aducă nu ştiu câte nave militare să facă exerciţii militare de două ori pe an în zonă şi asta înseamnă deja nişte şicane frecvente

În anul 2009 Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga a acordat României 79,34% din platoul continental din apropierea insulei, reprezentând 9.700 de km2 (cu o adâncime medie de peste 50 de metri). Prin aceeași decizie, Ucrainei i s-au acordat 20,26% din platoul continental, reprezentând 2.300 de km2.

În urma deciziei favorabile de la Haga, România deține posesia asupra resurselor de hidrocarburi din zonă, cu o semnificație majoră pentru securitatea energetică a țării și impact important în planul rezilienței energetice naționale.

Acum, cu Insula Şerpilor aflată sub control rusesc, nu este sigur dacă Federaţia Rusă va respecta această decizie (deşi în 2009 hotărârea CIJ a fost recunoscută la acea vreme inclusiv de Rusia), sau dacă Moscova va impune cu de la sine putere o nouă zonă  de exploatare a resurselor.

Ce s-ar putea întâmpla dacă ucrainenii nu vor putea recăpăta controlul insulei. Ce provocări la adresa României ar putea veni dinspre Rusia

Până când ucrainenii nu pot recuceri acest teritoriu, ruşii vor rămâne acolo atât cât li se va permite şi atâta vreme cât nu vor fi împiedicaţi.

„Ucraina nu are (în prezent) capacitatea să o recupereze, pentru ei nu e o miză de moment. Ei au acum alte priorităţi în acest conflict. Insula nu va fi eliberată decât dacă ruşii se vor retrage de acolo sau, printr-o strategie minune, vor reuşi ucrainenii să-i alunge pe ruşi de pe insulă. Din punct de vedere naval, ruşii vor asigura mereu ocupaţia insulei. Probabilitatea este ca insula să rămână, iar riscurile şi ameninţările clar au crescut, prin această ocupaţie, vizavi România”, a explicat analistul militar Degeratu.

În acest context, Insula Şerpilor poate deveni un nou subiect de negocieri şi discuţii între Rusia şi SUA sau Rusia şi NATO, după modelul scutului de la Deveselu, arată analiştii consultaţi de digi24.ro.

„Ruşii ar putea readuce în discuţie nu doar scutul de la Deveselu, ci şi doar că vor o zonă de protecţie mai extinsă în jurul Insulei Şerpilor. (Subiectul) are potenţial semnificativ pentru a deveni un subiect pe agenda unor discuţii frecvente”, a spus Degeratu. „De asemenea, oferă şi pretextul unor înscenări şi provocări de tot felul. Poate deveni şi obiectul unor înscenări cu vase româneşti care «abuzează» sau «forţează» prezenţa în zona Insulei Şerpilor”.

„Pe fondul precedentului privind anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, Rusia poate aborda similar subiectul legat de Insula Șerpilor, cu scopul de a o declara teritoriu rus, cu toate drepturile ce decurg din această situație, respectiv implicațiile pentru actorii regionali și internaționali” - analiză a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti

Astfel, Rusia încearcă să-şi atingă obiectivul consacrat de a „avea ieșire la mare” prin deținerea controlului asupra cât mai multor rute de transport maritime în plan regional și conectarea la principalele rute internaționale.

Insula Şerpilor: avanpost al Federaţiei Ruse în apropierea Flancului Estic al NATO

Din punct de vedere militar, interesul strategic al Insulei Şerpilor pentru Federaţia Rusă este dat de posibilitatea poziţionării în zonă a unor capacităţi militare, în special de comunicaţii, „cu scopul de a obține avantajul strategic, în principal prin mărirea capacității de proiectare a forței către actori și/sau ținte considerate de Rusia drept ostile, după cum reiese din analiza Centrului Euro-atlantic pentru Rezilienţă”.

„O prezență permanentă a Rusiei pe Insula Șerpilor va permite Moscovei o imagine extrem de clară asupra capabilităților și potențialului defensiv al României și sud-estului Europei”, a spus Ovidiu Raeţchi.

„Facilităţile existau încă dinainte şi erau folosite înainte de 1989. sistemul nu e atât de avansat, ei au alte sisteme de supravghe şi ER, dar poate fi prezentat ca având o valoare militară tot ce pun ei pe insulă şi în acelaşi timp şi din acest motiv să solicite anumite lucruri la schimb sau să fie subiect de negociere”, a adăugat Claudiu Degeratu.

Trebuie menţionat că analiza Centrului Euro-Atlantic a fost făcută înaintea confirmării scufundării crucişătorului Moscova, nava-amiral a flotei ruse în Marea Neagră. Pierderea acestui crucişător, folosit inclusiv ca navă de comandament şi pentru coordonarea flotei, afectează dramatic în acest moment capacitatea de luptă a forţelor navele ruse în regiune.

Ce cărţi are de jucat România cu Ivan în coastă?

„Pentru noi, cel mai important scenariu este apărarea Dobrogei, ceea ce înseamnă o apărare teritorială şi de coastă, plus o apărare avansată navală, care, pentru moment, e cam ultima pe listă”, a menţionat Claudiu Degeratu.

Astfel, dacă apărarea teritorială şi de coastă sunt „realizabile” şi  sunt în „plan”, România se află serios în urmă în ceea ce priveşte dotarea forţelor sale navale.

Ministerul Apărării Naționale a semnat un acord de tip Guvern la Guvern cu SUA, privind achiziția unui sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (practic, sisteme de rachete antinavă care pot fi lansate de pe ţărm împotriva navelor din larg) în valoare estimată de 286 de milioane de dolari.

Conform MApN, Forţele Navale Române vor dispune astfel de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, testat, operațional și interoperabil în cadrul NATO, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazelor de date.

De asemenea, NATO a aprobat desfăşurarea unui grup de luptă în România, pe lângă misiunile de poliţie aeriană întărită la Marea Neagră, care au condus la dislocarea, în luna martie, a 22 de avioane ale Alianţei în ţara noastră.

Pe lângă prezenţa avioanelor NATO, va fi necesară operaţionalizarea cât mai rapidă în zona Dobrogei a sistemelor de apărare antiaeriană şi antirachetă Patriot, recent intrate în dotarea României.

În privinţa apărării navale avansate, programul achiziţiei a patru corvete moderne pentru Forţele Navale este blocat de şase ani.

În luna februarie, ministrul francez pentru Europa şi Afaceri Externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că discuţiile dintre cei doi parteneri industriali, respectiv constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, privind construcţia de corvete avansează şi şi-a exprimat speranţa că un acord va fi încheiat cât mai rapid.