Catedrala Neamului, în date și cifre

Catedrala Neamului, unul dintre marile proiecte ale României, este sfinţită duminică, deși nu este gata, în contextul celebrării a 100 ani de la Marea Unire din 1918. La ceremonia de sfințire a Catedralei Naţionale sunt aşteptaţi peste 30.000 de credincioşi şi 2.000 de oficiali, inclusiv premierul Viorica Dăncilă, dar nu și președintele Klaus Iohannis, care este la summitul european pentru Brexit.

Catedrala Națională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni.

De altfel, Patriarhul Daniel a oficiat, sâmbătă seară, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej a fost aşezată sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918. „Listele au fost puse la dispoziţia Patriarhiei Române de către Ministerul Apărării Naţionale”, a precizat patriarhul Daniel.

Catedrala Naționala, în cifre

Catedrala Națională este gata în proporţie de 96% la „roşu”.

Are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului.

La construcţia fundaţiei au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.

Are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.

Pot intra la slujbe 5.000 de persoane.

Citiți și:

Cel mai sigur loc din România în caz de cutremur major

*** PROGRAMUL ZILEI, CEREMONII ÎN CATEDRALĂ

ora 08:00 Slujba Acatistului Sfintei Mucenițe Ecaterina

ora 09:00 Slujba de Sfințire a Altarului + citirea actului de sfințire la finalul slujbei

ora 10:30 Sfânta Liturghie

ora 13:00 Racla cu mâna Sfântului Andrei și Racla cu moaștele Sfintei Ecaterina sunt scoase din altar și asezate în biserică

Evenimentele dedicate sfinţirii Catedralei Naţionale vor începe în 25 noiembrie 2018 și se vor încheia în ziua de 30. Sfinţirea propriu-zisă va fi oficiată duminică, 25 noiembrie, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul României.

Primul hram dedicat Sfântului Apostol Andrei va fi celebrat vineri, 30 noiembrie, în prezenţa Patriarhului Teofil al Ierusalimului.

Scurtă cronologie

Potrivit basilica.ro, Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.

Citiți și: 

Cum s-a făcut Marea Unire. Rolul jucat de biserică, după conflictul cu statul din anii lui Cuza

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire, Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul.

După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii), care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

În 1996, Guvernul Nicolae Vacaroiu alocă primii bani publici pentru viitoarea catedrală: 200 de milioane de lei vechi pentru studiile de fezabilitate și proiecte tehnice

În 1999, Guvernul Radu Vasile stabilește prin HG amplasamentul catedralei și mai alocă 540 de milioane de lei vechi pentru alte studii iar Consiliul General al Municipiului București transferă 25.000 mp în proprietatea BOR. Patriarhul Teoctist sfinţește o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.

În 2001, Guvernul Adrian Năstase alocă opt miliarde lei vechi pentru construcție.

În 2003, CGMB și RAAPPS transferă în administrarea Patriarhiei alte 52.000 mp și un imobil din Parcul Carol pentru alt amplasament al Catedralei Mântuirii Neamului.

În 2004, 13.000 mp din Parcul Carol trec prin Legea 441 în proprietatea BOR, iar 38.000 mp în folosință gratuită, dar fără să schimbe destinația de parc public. Spre sfârșitul anului, Guvernul Tăriceanu oferă Bisericii 110.000 mp lângă Palatul Parlamentului, pentru amplasamentul catedralei.

Citiți și: 

Povestea Catedralei Mântuirii Neamului

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

2010 e anul organizării șantierului, iar lucrările efective încep în 2011. În iulie 2013 construcția era la cota 0.

În noiembrie 2018, cheltuielile declarate de BOR sunt de 110 milioane de euro cu TVA, din care 75% bani publici.

De la Catedrala Mântuirii Neamului la Catedrala Naţională

Termenul de mântuire are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înțelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine.

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea Catedrala Naţională, nume similar cu cel al Catedralei noi National Cathedral (1990) din Washington, explică basilica.ro.

Citiți și: Ce trebuie să știe credincioșii care participă la sfințirea Catedralei Naționale