Analiză Când vom avea vaccinul împotriva coronavirusului. Cursa contra cronometru pentru imunizarea a patru miliarde de oameni

Descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus devine din ce în ce mai esențială, având în vedere că pandemia nu pare să poată fi stopată doar prin distanțare socială. În vreme ce sistemele sanitare se luptă să nu se prăbușească sub presiunea pacienților cu coronavirus, laboratoarele de cercetare din întreaga lume se întrec să producă un vaccin care să oprească răspândirea noului coronavirus.

Măsurile luate până acum de fiecare țară care se confruntă cu epidemia de coronavirus sunt menite să înmoaie presiunea pe sistemul sanitar, să aplatizeze curba, pentru ca spitalele să nu intre în colaps. Virusul SARS-CoV-2 este extrem de contagios și nu dă semne că poate fi oprit.

Imunizarea împotriva noului coronavirus, așa-numita imunitate de turmă, se poate face pe două căi: prin îmbolnăvire (luăm virusul, ne îmbolnăvim, organismul dezvoltă imunitate) sau prin vaccinare.

Prima metodă este exclusă. Chiar și țările care s-au arătat inițial dispuse să-și lase cetățenii să se imunizeze prin contact direct cu virusul (Anglia, Olanda, Suedia) au dat înapoi sau au luat totuși măsuri în funcție de categoriile de vârstă mai expuse.

Celelalte țări, care au luat măsuri, fie le-au luat prea târziu (Italia), fie s-au dovedit insuficiente - chiar și România, care, în ciuda stării de urgență și a restricțiilor impuse, urmează scenariul Italiei, aceleași curbe de îmbolnăviri, doar că este defazată cu două-trei săptămâni. Costurile, în bani, resurse, economii blocate, dar mai ales în vieți omenești, sunt imposibil de calculat. Practic, omenirea trage de timp până la descoperirea unui vaccin.

De ce nu avem vaccin până acum

SARS-CoV-2 face parte din familia coronavirusurilor, la fel ca SARS-CoV-1 (care a generat epidemia SARS din 2003) și MERS-CoV (care a generat epidemia MERS în 2012).

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, epidemia SARS a înregistrat peste 8.000 de cazuri, cu aproape 800 de morți (mortalitate 10%). Epidemia MERS s-a soldat cu 2.500 de cazuri, din care peste 850 de morți (mortalitate 35%).

Chiar dacă rata mortalității ambelor epidemii este mult mai mare decât la actuala pandemie de coronavirus (chiar înspăimântătoare în cazul MERS), observăm că SARS și MERS au avut o răspândire foarte limitată, câteva mii de cazuri.

Laboratoarele de cercetare s-au pus în mișcare pentru dezvoltarea de vaccinuri la ambele epidemii. Totuși, nici acum nu avem un vaccin SARS sau MERS, deși ar fi fost timp chiar și într-un ritm normal de cercetare, de circa 10 ani. De ce? Sunt multe voci care susțin că nu e rentabil pentru marile companii farmaceutice să investească zeci, sute de milioane de dolari într-un produs care are o arie de adresare atât de redusă.

Câte vaccinuri ar trebui

În cazul pandemiei SARS-CoV-2 lucrurile stau diferit. Virusul este foarte contagios, cifrele îmbolnăvirilor înregistrate sunt amețitoare, iar toate oficialitățile recunosc că rata reală a îmbolnăvirilor este imposibil de cunoscut, dar cu siguranță mult mai mare decât numărul cazurilor raportate.

Pentru ca populația să fie imunizată prin vaccinare, este nevoie de un număr foarte de mare de vaccinuri. Există o formulă de calcul a nevoii de vaccinare, în funcție de contagiozitatea virusului. În cazul SARS-CoV-2, se estimează că ar trebui vaccinată între jumătate și două treimi din populația globului pentru a căpăta imunitate de turmă, deci piața de desfacere și interesul companiilor pentru un astfel de vaccin sunt evidente: să ne gândim că, la o populație de circa 7,8 miliarde de oameni pe Terra, ar fi nevoie de minimum patru miliarde de doze de vaccin pentru a ne gândi la imunizare. Resursele și durata necesare pentru o astfel de campanie de vaccinare deschid o altă discuție.

Cursa vaccinării

Dacă pe timpul Războiului Rece se vorbea despre cursa înarmării între marile puteri, acum putem vorbi despre cursa vaccinării. Este ușor de intuit ce putere și influență ar căpăta compania și guvernul țării care ar veni cu primul vaccin împotriva noului coronavirus pe piață. Ca să nu mai vorbim de nevoia și binele care vin la pachet.

În acest moment sunt multe companii pe tot globul care lucrează la dezvoltarea unui vaccin (inclusv România apare pe acestă hartă).

Genomul virusului SARS-CoV-2 a fost descoperit la scurt timp după apariția lui, deci companiile farmaceutice au cu ce lucra. Un vaccin aduce în corp un virus sau doar părți din el, pentru a ajuta organismul să dezvolte anticorpi, să lupte cu virusul, să devină imun.

Potrivit unui articol din Visual Capitalist, o organizație media care realizează materiale grafice pe subiecte de impact, sunt șase companii aflate în stadii mai avansate de dezvoltare a vaccinului anticoronavirus.

• Moderna, SUA, aflată în fază de testare (a injectat deja o doză de vaccin unui pacient uman)
• CanSino Bio, China, aflată în fază de testare, a avut descoperiri și în cazul virusului Ebola
• Universitatea Oxford, Marea Britanie, aflată în fază de testare
• Shenzen Geno-Immune Institute, China, aflată în faza de testare
• Research Group, Olanda, aflată în faza de testare
• Murdoch Children Research Institute, Australia, aflată în faza de testare

În afară de acestea, mai sunt multe alte încercări de a dezvolta vaccin anticoronavirus, în total peste 40 de companii și universități lucrând în această direcție.

Cât va dura

În mod normal, este nevoie de circa 10 ani pentru punerea unui vaccin pe piață, cu respectarea tuturor testelor și termenelor. În cazul vaccinului anticoronavirus se vorbește deja despre o primă variantă a vaccinului la toamnă și despre un vaccin definitiv în circa 12-18 luni, deci clar mult mai devreme de 10 ani.

Acest lucru ar fi posibil doar cu scurtarea termenelor impuse de autoritățile de reglementare în industria medicamentelor. Și este probabil să se întâmple, având în vedere urgența medicală în care ne aflăm și presiunea uriașă asupra guvernelor și a sistemelor de sănătate.

România încearcă să dezvolte un vaccin

Țara noastră apare pe harta țărilor care încearcă o soluție împotriva coronavirusului. În două direcții: pe de o parte, la noi se va testa un vaccin din marea Britanie, pe de altă parte există un institut la Timișoara care încearcă să dezvolte un vaccin.

Directorul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, Adrian Streinu-Cercel, a anunțat recent că România va face parte din țările care vor testa un vaccin împotriva coronavirusului. Vaccinul va fi adus din Marea Britanie și ar putea ajunge în țara noastră peste o lună, când vor fi date toate avizele de către Agenția Națională a Medicamentului.

Institutul Matei Balș a stabilit deja un protocol de colaborare cu Marea Britanie pentru a aduce acest vaccin în România. Vor fi făcute studii clinice pe voluntari. Vaccinul este testat, în prezent, în SUA și în Marea Britanie.

Vaccinul este destinat populației care nu a fost infectată cu noul virus, a mai precizat Adrian Streinu-Cercel.

Pe de altă parte, o echipă de cercetători de la Institutul Oncogen, din cadrul Spitalului Județean din Timișoara, a anunțat dezvoltarea unui vaccin anticoronavirus.

Directorul institutului, Virgil Păunescu, a spus că deja au obținut 1.000 de doze, care urmează să fie supuse procedurilor de testare.

„Vaccinul produs de noi nu conține virusul, ci doar componente proteice. Nu este infecțios. Nu conține material genetic”, a declarat Virgil Păunescu pentru Digi24.ro.

De asemenea, el a precizat și în ce va consta testarea vaccinului.

„Îl testăm pe celule umane ale sistemului imunitar, să vedem dacă răspund la anticorpi. Testarea în faza I, pe pacienți, cel mai devreme la vară. Testarea în faza II sperăm la toamnă, dacă primim aprobare de la Agenția Medicamentului”, a mai arătat Virgil Păunescu.

Oncogen a obținut 1.000 de doze pentru teste, dar nu are capacitate de a produce vaccinul în masă, a mai spus directorul institutului.

Editor: Bogdan Păcurar