Canalul Bâstroe a fost adâncit până la 6,5 metri, anunță Kievul. „Continuăm lucrarile de dragare în partea ucraineană a Dunării”
În mijlocul scandalului legat de adâncirea Canalului Bâstroe, căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere”, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării. Mesajul ministerului vine în contradicție cu afirmațiile de sâmbătă ale ambasadei ucrainene.
„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.
Mesajul a fost publicat cu o zi înainte ca ambasada ucraineană la București să precizeze că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
Ulterior, un comunicat cu același mesaj a fost publicat și pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean.
„Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri.
La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri.
Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Zona portuară a Dunării și-a dezvoltat semnificativ capacitatea de export în ultimul an. Doar în martie anul trecut, circulația mărfurilor în porturile Izmail, Reni și Ust-Dunăre” a crescut de trei ori. Dintre acestea, au fost exportate peste 17 milioane de tone de produse, inclusiv peste 11 milioane de tone de produse alimentare.
Ca urmare a acestei dinamici și a problemelor care încă persistă cu exporturile prin porturile maritime, dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării este un doemniu prioritar al activității noastre.
În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Armatei Ucrainene la Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bâstroe pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării.
Am reușit să creștem pescajul permis al navelor pentru prima dată de la declararea independenței. Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, și vom putea crește fluxul de transport de mărfuri prin porturile la Dunăre
Mulțumim partenerilor noștri europeni pentru susținerea acestui proiect al nostru în cadrul programului «Solidarity Lanes», - a declarat Oleksandr Kubrakov, Viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei - Ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii.
Creșterea pescajului navelor pentru trecerea prin estuarul Bâstroe la nivelul specificat a devenit posibilă datorită eliminării efectelor derivei, îndepărtării sedimentelor și restabilirii capacității de tranzit în zona porturilor maritime ale Ucrainei.
Lucrările operaționale pe partea ucraineană a Dunării sunt realizate în cooperare cu Comisia Europeană, România și Comisia Dunării. Această organizație guvernamentală internațională este responsabilă de asigurarea și dezvoltarea liberei navigații pe Dunăre pentru navele comerciale”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii din Ucraina.
Ministrul Grindeanu atrăsese atenția, miercuri, că Ucraina face lucrări de dragare
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunțase, miercuri, că există semnale că, în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.
El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.
Reacția MAE: România nu este de acord ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe
Ministerul Afacerilor Externe a precizat, joi, că nu a primit nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe şi a reiterat poziţia României care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T.
De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea. Ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a anunţat vineri că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână.
În luna august a anului trecut, în contextul în care camioanele încărcate cu cereale din Ucraina aşteptau cel puţin o săptămână să treacă Dunărea cu bacul la Isaccea, autorităţile tulcene au anunţat că doresc dragarea canalului Sulina pentru a creşte capacitatea de transport a navelor încărcate cu cereale care pleacă din Ucraina, însă anunţul nu s-a concretizat într-un proiect.
MAE a explicat pentru digi24.ro că nu poate verifica în teren dacă partea ucraineană efectuează lucrări de adâncire a canalului sau de alt tip.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că verificarea pe teren a acestor informații nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie. De asemenea, MAE reiterează faptul că, anterior apariției acestor informații publice în presă, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”, a transmis MAE român.
Aurescu a discutat cu Kuleba la Conferința de la Munchen
Aurescu a discutat cu Kuleba la Munchen „În marja Conferinței de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu, Dmitro Kuleba, și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris ministrul de externe, Bogdan Aurescu, sâmbătă, într-o postare pe rețeaua socială Twitter.
După discuția purtată între cei doi oficiali, ambasada ucraineană la București a transmis un comunicat prin care afirmă că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
„Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări: Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală.
Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale. În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.
În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.
În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, a fost mesajul Ucrainei.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
