Camera Deputaților angajează „agenți de curățenie”: cazier judiciar fără antecedente penale

Camera Deputaților angajează muncitori care să facă curățenie! Cinci posturi au fost scoase la concurs. Printre cerințele postului se numără și aceasta: fără cazier judiciar fără antecedente penale. Ironia este că tocmai președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, este condamnat penal la 2 ani de închisoare cu suspendare. El a devenit președinte în urma alegerilor din decembrie 2016.

Posturile vacante sunt pe perioadă nedeterminată, iar concursul va avea loc pe 24 august și pe 6 septembrie. Camera Deputaților impune câteva condiții clare de participare:

• Cetăţenie română;

• Cunoaşterea limbii române;

• 18 ani împliniţi;

• Apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei;

• Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

  Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

  

  Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

  Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

  Află mai multe

  Studii absolvite: minim studii generale;

• Certificat de calificare pentru agent curățenie;

• Cazier judiciar fără antecedente penale.

Cazierul judiciar nu este o surpriză pentru acest loc de muncă, de altfel el fiind necesar oricui dorește să se angajeze. Așa se face însă că tocmai la șefia acestei instituții care cere un cazier curat se află o persoană condamnată la închisoare, chiar și cu suspendare.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare - cu un termen de încercare de patru ani -  de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Liviu Dragnea s-a declarat nevinovat și a demarat, în luna februarie, o acțiune de redeschidere a procesului „Referendumul”, prin depunerea în instanță a unei contestații la executare, o cerere extraordinară de atac. Instanța a respins cererea sa definitiv. Avocații acestuia au cerut în instanță anularea deciziei din dosarul „Referendumul”, pe motiv că două judecătoare din complet, printre care și Livia Stanciu, s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva. De asemenea, ei au reclamat faptul că a fost depășit termenul de 30 de zile pentru redactarea motivării în acest dosar.