Transmiterea în direct pe internet pe model "live streaming" a unor videoclipuri de abuz sexual comise de adulţi asupra copiilor reprezintă ultima tendinţă din actele de abuz sexual asupra minorilor, a declarat miercuri ofiţerul de Poliţie Flavius Dorin Nistor, din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), relatează Agerpres.
"Ce am observat cu privire la abuzurile care aveau loc împotriva copiilor, ultimele tendinţe, sunt 'live streaming'. 'Live streaming' înseamnă efectuarea unor activităţi care pot fi considerate abuz împotriva copilului, care sunt transmise live on-line, în timp real, către diferiţi useri care plătesc pentru acest tip de practică. Există şi în timp real, există şi înregistrarea filmării şi comercializarea acestei înregistrări", a afirmat reprezentantul IGPR.
Acesta a precizat că la nivelul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din IGPR a crescut numărul cazurilor de transmitere în direct pe internet a abuzurilor împotriva copiilor.
"Da, 'live streaming' e o tendinţă în creştere. Schimbul de imagini (de fotografii, n.r.) e în continuare prezent. La nivelul nostru a crescut numărul de acest tip (de live streaming, n.red.), dar nu am date statistice", a dezvăluit ofiţerul de Poliţie Flavius Dorin Nistor.
Acesta a făcut afirmaţiile în cadrul unei reuniuni organizate de Oficiul Consiliului Europei în domeniul Criminalităţii Informatice din Bucureşti (C-PROC) pe tema măsurilor destinate securităţii cibernetice, în special cu privire la combaterea pornografiei infantile.
Apariţia acestei tendinţe în creştere de transmisii în direct în domeniul abuzurilor sexuale împotriva copilului a fost confirmată atât de reprezentantul Oficiului Consiliului Europei în domeniul Criminalităţii Informatice din Bucureşti cât şi de reprezentanta organizaţiei Salvaţi Copiii prezenţi la eveniment.
"Noi ştim că live streaming e o tendinţă în creştere. (...) Provocările aici la live streaming sunt reprezentate de faptul că desfăşurându-se online nu rămân nicăieri stocate, şi pentru investigarea live streamingului problema e că ceea ce se întâmplă on-line, ce poate însemna expunerea unui copil sau chiar abuz, se desfăşoară online şi nu e stocat undeva, şi de aici dificultatea de a obţine probe", a explicat directorul de Operaţiuni al C-PROC, Virgil Spiridon.
La rândul ei, Teodora Stoica, Project Manager pentru Safety Internet, proiect pentru siguranţa online a copiilor la organizaţia Salvaţi Copiii, a confirmat moda transmisiilor în direct cu abuzurile sexuale asupra copiilor.
"Există, să le zic, o serie de trenduri. Există foarte multe materiale de live streaming, deci e clar că s-a făcut o înregistrare după materialul respectiv", a afirmat reprezentanta Salvaţi Copiii.
Întrebat despre posibilitatea ca specialiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din IGPR să reuşească să vizioneze în direct astfel de transmisii cu scopul identificării agresorilor, ofiţerul de Poliţie a precizat că aceste transmisii sunt dedicate câte unui singur "client" şi nu mai multor oameni.
"Este foarte dificil, pentru că tipul acesta de activitate se desfăşoară între doi parteneri peer-to-peer care se cunosc, nu există un spectacol distribuit pentru mai mulţi oameni", a declarat Flavius Dorin Nistor.
Acesta s-a abţinut să comenteze dacă anchetatorii IGPR au vizionat astfel de transmisii, dar a ţinut să precizeze că scopul primordial al specialiştilor din Poliţie este stoparea abuzului faţă de victimă.
"Instrumentele juridice permit (interceptarea de transmisii live de către poliţişti, n.r.), şi capacitatea tehnică există, totuşi situaţia este diferită de la caz la caz; ce pot să vă garantez este că dacă noi am vedea aşa ceva, primul şi principalul interes ar fi să stopezi activitatea, deci n-ar fi crearea materialului. Întrebarea dumneavoastră coboară prea mult în practică şi nu vă pot da prea multe detalii. Dar principalul obiectiv e clar: stoparea activităţii respective, identificarea prin mijloacelor specifice pe care le au colegii a victimei, a făptuitorului, prin diferite metode, şi după aia principala activitate e stoparea abuzului. (...) Eu nu am zis că s-a captat sau nu s-a captat live streaming (în investigaţiile Poliţiei, n.r.), dar prioritatea e clar salvarea victimei. La diferite momente au mai fost salvate victime şi din câte ţin minte au fost făcute şi informări publice", a afirmat ofiţerul de Poliţie, pentru Agerpres.
Acesta a precizat că se fereşte să dea amănunte privind metodele de investigaţie, pentru a nu da idei prădătorilor cibernetici.
"Din păcate ce a arătat lupta noastră împotriva cyber-crime este că orice succes al nostru a reprezentat o lecţie învăţată de altcineva. De asta vă spun că nu aş face publice metodele noastre, care, subliniez, sunt legale, perfect legale, nu ies din legalitate, dar dacă accentuez o practică de succes a noastră atunci cu siguranţă anumiţi făptuitori din mediul online îşi vor lua măsuri ca să evite", a declarat Flavius Dorin Nistor.
Reprezentantul IGPR s-a abţinut să răspundă la întrebarea privind cu privire la originea naţională a infractorilor cibernetici care comit abuzuri online asupra copiilor investigaţi de IGPR.
Pe de altă parte, reprezentanta organizaţiei Salvaţi Copiii prezentă la eveniment a dezvăluit că una din sursele de circulaţie pe internet a pornografiei infantile o constituie chiar victimele.
"Un număr de doi din 10 copii care au fost deja expuşi unui conţinut sexual explicit au fost rugaţi să trimită sau le-a fost cerută trimiterea unei imagini sau a a unui clip video în care ei să îşi arate părţile intime. Acesta este doar unul din modurile în care astfel de materiale care înfăţişează nuditate a copiilor ajung pe internet. Bineînţeles că pe măsură ce tehnologia avansează apar noi tipuri de infracţiuni şi noi tipuri de metode prin care răufăcătorii intră în contact cu copiii", a declarat Teodora Stoica.
Aceasta a avertizat că victimele pornografiei infantile poartă răni emoţionale pe tot parcursul vieţii, iar circularea continuă a materialelor video cu victimele fac ca acest abuz să devină interminabil.
"Acest abuz provoacă răni fizice şi emoţionale pe care o victimă le poate purta cu ea poate pentru întreaga sa viaţă, şi spre deosebire de alte forme de abuz care poate la un moment dat se încheie, practic vizionarea şi trimiterea mai departe a acestor imagini duc la o revictimizare a acestor copii care apar în imaginile respective, şi e bine de menţionat că gravitatea speţei e mult mai mare atunci când abuzul e perpetuat şi repetat în mod consistent în mediul online prin trimiterea imaginilor şi vizualizarea lor de către alte persoane. (...) Conform INHOPE (Asociaţia Internaţională a liniilor telefonice hotline despre internet, n.r.), în momentul de faţă România este în top 5 ţări din UE care postează imagini cu conţinut de abuz sexual împotriva copiilor", a detaliat reprezentanta organizaţiei Salvaţi Copiii.
Potrivit studiului INHOPE, deşi femeile nu sunt abuzatori des întâlniţi, atunci când abuzurile sexuale asupra copiilor sunt comise de femei, acestea se întâmplă în şedinţe de videochat.
De asemenea, în ultima perioadă au început să apară rapoarte privind tortură faţă de copii şi zoofilie, a avertizat Teodora Stoica.
Editor web: Monica Bonea
