Dacă aș fi mai tânăr, aș pleca din țară, a dezvăluit scriitorul Andrei Pleșu, la emisiunea specială „În fața ta”, difuzată pe 24 decembrie. În acest context, eseistul român a mai spus că a avut două sau trei ocazii să plece din țară, în perioada comunismului, dar s-a întors.
Jurnalist: Dacă ați fi avut 19-20 de ani, ați fi rezistat în România sau ați fi plecat în străinătate?
Andrei Pleșu: Vă spun sincer, m-am gândit la asta. Când eram tânăr, înainte de 89, aș fi avut două sau trei ocazii să plec și n-am vrut. Nu voiam să plec din țară. Acum, dacă aș fi mai tânăr, mă tem că aș pleca. Aș lua o pauză, pentru că sunt momente în care exasperarea, dezgustul și nefericirea ating cote care sunt greu de dus.
Jurnalist: Nu e un îndemn pentru tineri?
Andrei Pleșu: Aici e o opțiune individuală. Fiecare decide ce-i dictează destinul lui. Eu nu-i diabolizez pe cei care se duc la studii, stau cinci-șase ani... Am să vă spun o anecdotă privată. Trăia încă Petre Țuțea și am căpătat prin Constantin Noica o șansă de plecare în Germania, ca bursier Humboldt. Am așteptat doi ani ca să capăt un pașaport, mi-am lăsat familia aici ca gaj și am fost lăsat să mă duc. Dar înainte să plec m-am sfătuit cu domnul Țuțea. 'Ce să fac?' Și el mi-a spus: 'Cât ai?' 'Un an!' 'Ah, te duci degeaba. Dacă te duci pentru un an, intră, bea o bere, mai distrează-te... un an e puțin! Eu aș face altceva, aș trimite pe toți premianții României să stea de la cinci până la zece ani în Occident, să se școlească și garantez că, după ce se întorc, fac România mare la loc'. Asta a fost ce a spus Petre Țuțea. Și mai am un episod, profesorul meu Ion Frunzetti, înainte să plec, mi-a spus 'Te sfătuiesc să nu te mai întorci, țara asta este într-o fază letală'. Și i-am spus 'Cred că mă întorc, totuși'. A făcut o pauză și cu lacrimi în ochi mi-a spus 'Te înțeleg, e ceva de iubit aici'. Astea sunt episoadele mele legate de plecarea din țară. Fiecare decide. Statul afară nu e un păcat, dimpotrivă! Sunt pentru a pune umărul, dar întâi trebuie să ai umeri și ăștia se formează în condiții de normalitate. Și doi, trebuie să ai la ce să pui umărul. Suntem într-o dilemă.
Andrei Pleșu a fost bursier Humboldt la Universitatea din Bonn între anii 1975-1977 și bursier la Universitatea din Heidelberg în perioada 1983-1984.