Administraţia publică este încă încremenită în era hârtiilor, deşi România se laudă cu viteza la internet şi IT-işti pricepuţi. Abia acum se fac primii paşi pentru ca instituţiile statului să intre şi ele în era digitală. Beneficiile, potrivit autorităţilor, sunt reducerea corupţiei şi limitarea risipei banului public.
Cozile şi hârtiile sunt o constantă în relaţia românului cu statul.
A fost nevoie de ani de zile pentru ca românii să poată face o plată banală cu cardul la Fisc. Şi nu peste tot. Doar în 11 judeţe şi Capitală este posibil acest lucru.
Abia de luna aceasta adeverințele de venit şi certificatele de atestare fiscală pot fi transmise on line. O risipă de peste 5 milioane de hârtii pe an. Şi abia de la 1 ianuarie anul viitor se vor depune doar online declaraţiile fiscale.
„Un procent foarte mic din populație completează formulare online. E evident că digitalizarea va contribui la reducerea coruptiei”, afirmă Klaus Iohannis, preşedintele României .
Nici acum instituţiile publice nu sunt legate la o bază comună de date, ceea ce duce la risipirea banului public. O recunoaşte chiar premierul care spune că a avut o surpriză când s-a uitat la conexiunea dintre informaţiile a două instituţii.
„Prin folosirea acestor baze de date încrucișate am constatat că avem mai multe persoane care beneficiază de sprijin, de asistență socială ca fiind nevăzătoare, dar pe de altă parte, aceste persoane sunt și pe lista persoanelor care au permise de conducere, deci undeva e o problemă”, afirmă Dacian Cioloş, premierul României.
Şi nu este singura problemă. Numărul IT-ştilor din administraţie s-a redus semnificativ din 2010 încoace. Potrivit INS, mai sunt 8.500 de specialişti la stat de la 11.300 în urmă cu 6 ani.
„În Sillicon Valley, întâlnesc mulţi cetăţeni români, care dezvoltă software pe platformele americane sau realizează aplicaţii. Trebuie să reuşim ca totul să se întâmple aici în România”, spune Günther H. Oettinger, comisar european pentru economia și societatea digitale.
România este pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor publice. Mai rău ca noi stau doar bulgarii. Pe primul loc se află estonienii, unde din 2014 inclusiv şedinţele de guvern şi pregătirea şi adoptarea de acte normative se face doar pe calculator.