Generalul (r) Iulian Vlad, ultimul șef al Securității comuniste, a murit la vârsta de 86 de ani. La Revoluția din 1989, a fost unul dintre personajele-cheie care au influențat cursul evenimentelor. Decesul său intervine după ce în august, un alt șef al Securității comuniste, Tudor Postelnicu, a murit tot la vârsta de 86 de ani.
Născut în 23 februarie 1931, Iulian Vlad a fost ultimul şef al Securităţii comuniste înainte de evenimentele din 1989. El a fost membru al Partidului Comunist din 1946, iar din 1948 până în 1951 a ocupat mai multe funcţii, de la cea de secretar de clasă şi de judeţ, până la cea de şef de secţie al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc.
În perioada 1952-1974, Iulian Vlad a lucrat la Ministerul de Interne, ca specialist în învăţământ militar, iar din 1974 până în 1977 a fost comandantul Şcolii Militare de Ofiţeri. A rămas în continuare în Ministerul de Interne, unde din 1977 până în 1984 a fost secretar de stat, apoi adjunct al ministrului de Interne, până în 1987, când a preluat funcţiile de ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului, până în 6 ianuarie 1990, când a fost trecut în rezervă.
După căderea regimului comunist, Iulian Vlad a fost arestat şi condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicăriii sale în represiunile care au avut loc la Timişoara şi la Bucureşti în decembrie 1989, dar a executat din pedeapsă doar patru ani.
General colonel din 1984, Iulian Vlad devenise şeful Securităţii Statului la 3 octombrie 1987 . Una din primele sale misiuni a fost anchetarea muncitorilor care au participat activ la revolta anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987. Potrivit fişei sale de cadre, cariera în Securitate a lui Iulian Vlad a început în 1951 cu Şcoala de Ofiţeri MAI de la Botoşani şi a continuat în 1956 cu o specializare în Securitate în URSS, pe care a finalizat-o cu "foarte bine" un an mai târziu. Membru al PCR încă din 1946, Iulian Vlad este avansat în 1967 drept şef al Direcţiei de Învăţământ a Securităţii, iar în 1984 la Congresul al XIII lea devine şi membru în Comitetul Central al partidului .
În această calitate şi mai ales ca şef al Securităţii, a participat la organizarea represiunii de la Timişoara, dar şi la cea din Bucureşti din noaptea de 21 spre 22 decembrie.
După cum povestea într-un interviu, Iulian Vlad a luat parte la scurta şedinţă a Comitetului Politic al PCR din dimineaţa zilei de 22 decembrie. După fuga lui Nicolae Ceauşescu, generalul Vlad, ca şi generalul Guşă, s-a pus la dispoziţia noii puteri organizate în jurul lui Ion Iliescu.
În decembrie 1989, facţiuni importante din Securitate l-au părăsit pe Nicolae Ceauşescu. Iar după fuga dictatorului de la Comitetul Central, conducerea Departamentului Securităţii Statului (numele oficial al Securității) le-a ordonat angajaţilor să nu se implice în acţiunile de stradă şi să treacă sub controlul Armatei.
„Verifică la toate unităţile dacă îşi au efectivele acolo şi dacă comandanţii răspund de comportarea efectivele lor. Să înţeleagă toată lumea că trebuie să se pună în slujba poporului, în slujba ţării, cu devotament deplin. Acesta este ordinul, te rog să execuţi” - așa suna ordinul pe care îl dădea generalul Iulian Vlad, șeful DSS, în primele zile ale Revoluției.
„Retragerea în cazărmi a fost dispusă de generalul Vlad încă din data de 22 cu menţiunea expresă că niciun lucrător de securitate să nu participe în vreun fel la evenimentele care se întâmplau pe stradă”, a confirmat Virgil Măgureanu, fost director SRI, într-un interviu pentru Digi24.
Citiți și: Foşti ofiţeri de Armată si Securitate, în prima linie a noii puteri de la începutul anilor '90
Ordinul NU a fost însă respectat cu strictețe. Se pare că unii dintre ofiţeri au intrat în arhive și au distrus documente.
În martie anul acesta, Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, a depus la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme o plângere penală împotriva lui Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, pe care-l acuză de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl său, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.
Pe de altă parte, potrivit News.ro, generalul (r) Iulian Vlad a dat, când avea 18 ani, mai multe rapoarte olografe către partid în care a arătat cum a încercat să-şi determine tatăl să nu mai meargă la biserică. În delaţiunile sale, actualul general în rezervă susţine că a fost crescut şi educat de partid de la 14 ani. Comitetul Central al UTM scria despre el că „a dus o muncă intensă începând din 1946 - la exproprierea moşierilor, campania electorală din 1946 şi 1948 la naţionalizare”.