Fiul disidentului Gheorghe Ursu, plângere penală împotriva fostului şef al Securităţii Iulian Vlad

Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, a depus, luni, la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme, o plângere penală împotriva lui Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, pe care-l acuză de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl său, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.

Fiul disidentului consideră că faţă de Iulian Vlad există probe şi indicii că în 1985 ar fi instigat la persecuţii pe motive politice, potrivit News.ro.

În sprijinul afirmaţiilor sale, Andrei Ursu menţionează, în plângerea penală, “dosarul nr. 66142, întocmit de Securitate tatălui meu pentru «Propagandă împotriva orînduirii socialiste»", dosarul de urmărire informativă (DUI) "Udrea", cu nr. 227825, întocmit de Securitate lui Gheorghe Ursu şi o notă a Departamentului Securităţii Statului (DSS) din 15 august 1985 privindu-l pe Gheorghe Ursu, din care rezultă că la acea dată "cazul este cunoscut şi analizat la nivelul conducerii Securităţii Statului din MI" şi că a fost "prezentat tovarăşului procuror general la 28.08.85".

Andrei Ursu invocă şi declaraţiile mai multor martori.

„Din toate documentele şi mărturiile de mai sus rezultă că numitul Vlad Iulian a condus şi urmărit, în deplină cunoştinţă de cauza, represiunea Securităţii împotriva lui Gheorghe Ursu şi acţiunile dolosive prin care s-a încercat să ascundă natura politică a acestei represiuni, inclusiv faţă de guvernul american şi opinia publică internă şi internaţională în general”, scrie în plângerea penală depusă la parchet.

Documentele ar arăta că „numitul Iulian Vlad nu avea cum să nu cunoască şi să urmărească în detaliu cazul Gheorghe Ursu, faptele pentru care Gheorghe Ursu a fost arestat şi anchetat de direcţia a 6-a a Securităţii căzând direct în responsabilitatea şefului securităţii interne, fostul general-colonel Vlad Iulian, şi reprezentând priorităţi pentru acesta”, potrivit lui Andrei Ursu.

Fiul disidentului mai susţine în plângerea înaintată parchetului că Vlad a avut cunoştinţă şi despre urmările anchetei din arestul Inspectoratului General al Miliţiei, despre torturarea şi uciderea lui Gheorghe Ursu şi a contribuit la muşamalizarea acestui caz şi ascunderea adevărului faţă de Occident.

În 24 februarie, instanţa supremă a amânat, pentru 16 martie, judecarea primului termen pe fond al dosarului torţionarilor lui Gheorghe Ursu, după ce unul dintre foştii ofiţeri de Securitate care l-au cercetat pe disident a arătat că nu are avocat, iar la dosar a fost depusă o adeverinţă că fostul ministru de Interne George Homoştean, inculpat şi el, a murit în decembrie, anul trecut. Fostul şef al Securităţii Tudor Postelnicu nu s-a prezentat la proces.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu, parte civilă în proces, a declarat că tatăl său a fost victima unui asasinat politic.

„A fost un dosar foarte bine alcătuit, am fost surprins de progresul care s-a făcut în ultimii doi ani la Secţia Parchetelor Militare. Au găsit noi probe, noi martori care au fost dispuşi să vorbească acum, la 30 de ani de la evenimente. Şi-au găsit curajul, mai bine mai târziu decât niciodată. Dosarul este foarte solid, inculpaţii sunt nominalizaţi că l-au torturat pe tatăl meu, că l-au anchetat în închisoare, deşi era arestat pentru o cauză de drept comun. Am descoperit la CNSAS recent documente care arată că Securitatea aşa lucra. Era o metodă de a folosi pretexte de drept comun pentru a închide, a tortura disidenţi politici. Tatăl meu a fost arestat şi ţinut la sediul Miliţiei, dar, de fapt, era anchetat de Securitate cât a fost arestat şi torturat. A fost un asasinat politic intenţionat, asta au urmărit, să nu mai iasă viu de acolo tocmai că să nu relateze regimul la care a fost supus în închisoare”, a susţinut, după proces, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

Un fost şef al Securităţii, un fost ministru de Interne şi doi foşti ofiţeri de Securitate au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii în cazul morţii disidentului Gheorghe Ursu, în 1985.

În octombrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să retrimită rechizitoriul la Parchetul Militar.

„Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. Constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016 (...) Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătură de cauzalitate”, se arată în dispozitivul instanţei, din octombrie 2016.

De asemenea, instanţa supremă a dispus ca procurorul „să precizeze toate elementele necesare configurării neechivoce a situaţiei premisă, caracterul atacului (sistematic sau/şi generalizat) şi probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reţinută existenţa situaţiei premisă”.

Pe 1 august 2016, torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme. Maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, au fost acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la aceste infracţiuni.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţa atunci că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare au finalizat cercetările în cauza cunoscută sub numele de „cazul Ursu” şi au dispus trimiterea în judecată a lui Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiş, George Homoştean şi Tudor Postelnicu.

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

„Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine", potrivit PICCJ.

În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate „ostile regimului comunist”.

De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

„Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.

„De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat PICCJ.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.