Un sat din România are apă doar pe hârtie, de peste 20 de ani. Oamenii, umiliți din cauza lipsei utilităților
România, secolul XXI. Peste patru milioane și jumătate de români, a 5-a parte din populația țării, nu au apă curentă în casă. Tineți-vă bine, 41 la sută din populație nu are acces la canalizare. Guvernul habar n-are cum ar trebui să se dezvolte rețeaua și-atunci sunt ratate surse de finanțare una câte una. Mai multe ministere se calcă pe picioare și nu reușesc să se coordoneze. România este pe ultimul loc din Europa în privința racordării la utilități. Un nou episod „Statul la Stat”.
Raportul Curții de Conturi arată o realitate pe care, de cele mai multe ori, politicienii aflați în funcții importante o cosmetizează și vor să o ascundă. Cifrele sunt rușinoase: 1 din 4 români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă și 41 la sută din populație nu are acces la sistemul de canalizare. Dacă privim către mediul rural, cifrele devin dramatice: 59 la sută din cetățeni nu au acces la apă curentă și... atenție... 84 la sută nu au acces la canalizare. Ce înseamnă asta? Că au WC-ul în fundul curții și se spală cu apă încălzită la aragaz, ca în vremea comunismului. Există însă și categoria celor care și-au făcut singuri fose septice.
Localnică: Nu avem apă, nu avem canal, suntem la mila Celui de sus că autoritățile locale... mai ușurel.
Localnică: Mi-au luat copiii ăștia când au venit de la București, mi-au luat două baxuri de apă de băut, dar mai trebuie de mâncare, de spălare, nu avem mamă.
În comuna Crevenicu din județul Teleorman am găsit o situație desprinsă parcă dintr-o piesă tragi-comică. De peste 20 de ani oamenii figurează în documentele statului român că au rețea de apă potabilă. Nu a funcționat însă niciodată.
„Noi, la Ministerul Dezvoltării figurăm cu apă din 2002”
Iancu Constantin, primar Crevenicu: Noi, la Ministerul Dezvoltării figurăm cu apă din 2002, a fost program care... conducta este dar restul nu mai e nimic.
În 2004, vechea administrație a comunei finaliza stația și rețeaua de apă curentă. Primăria nu a făcut recepția lucrării, așa că instalația nu a fost pornită. Anii au trecut și totul s-a furat. Actualul primar ne arată ce a mai rămas.
Reporter: Ușor, că v-ați agățat.
Iancu Constantin, primar Crevenicu: Hai, lasă, haide, treci.
Reporter: Să trec eu așa. Mamă ce e aici.
Iancu Constantin: Aici erau motoarele, le-a luat fostul primar și le-a dus, chipurile să nu le fure, le-a dus la căminul cultural și de acolo le-a vândut la fier vechi.
Reporter: A, nu mai există.
Iancu Constantin: Nu mai există nimic. Asta mai există din stația de apă și conducta.
Reporter: Astea erau bazinele...
Iancu Constantin: Astea erau hidrofoarele.
Statul român nu are o viziune strategică și coerentă pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare
Raportul Curții de Conturi arată că statul român nu are o viziune strategică și coerentă pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare. Responsabilitățile sunt împărțite între mai multe ministere și autorități publice, și nu există un coordonator al domeniului. Din acestă cauză finanțarea se face după criterii diferite, iar programele au multe probleme de implemantare. Deseori ritmul de execuție și finalizare al lucrărilor este lent, iar statul nu are capacitatatea de a le monitoriza și evalua așa cum trebuie. Curtea critică și... deja celebrul program PNDL.
Raport Curtea de Conturi: Până în prezent, la nivelul MDLPA nu s-a realizat niciodată o evaluare obiectivă a performanței PNDL, astfel că deciziile ulterioare ale factorilor guvernamentali s-au bazat pe informații incomplete și analize insuficient de aprofundate. Existența numărului mare de obiective de investiții nefinalizate la 9 ani după lansarea PNDL, precum și mecanismele slabe de monitorizare și evaluare de la nivelul MDLPA indică o performanță redusă a programului.
Emil Draghici, președinte Asociația Comunelor din România: Vreau să vă spun că toate criticile la adresa acestor programe, după părerea mea, sunt eronate, și mai degrabă trebuiau privite ca un element de dezvoltare locală și chiar așa a constituit. România arată altfel datorită acestor programe. Problema este în altă parte, probabil acolo sunt cuantificate toate aceste aspecte negative, că sunt constructori care au început lucrările, au primit și ceva bani și lucrările nu au mai fost continuate, aici este o pagubă iminentă.
Constantin Toma, președinte executiv Asociația Municipiilor din România: Sunt de fapt trei ministere care acordă finanțări în România în momentul ăsta, și nu se coordonează între ele. Este vorba de Ministerul Dezvoltării, aminteați de PNDL, Anghel Saligni, ne referim la MIPE prin acest PNRR, dar ne referim și la Ministerul Mediului prin aceste programe, prin Agenția Fondului de Mediu, prin AFM. Nu există coordonare, și asta este realitatea în momentul acesta. De obicei ai acces acolo dacă ești mai aproape de puterea politică, în sensul în care primul venit, primul servit, dar trebuie să ai și o relație politică.
Cetățenii, efectiv umiliți din cauza lipsei utilităților
De-a lungul timpului v-am prezentat nenumărate situații în care cetățenii sunt efectiv umiliți din cauza lipsei utilităților. În 2022 am filmat în localitatea Răsuceni din județul Giurgiu. Pe stradă am întâlnit-o pe Rodica Neacșu. Pentru că nu există rețea de apă curentă, de două ori pe zi, dimineața și seara, își ia căruciorul și pleacă să aducă apă pentru animale de la o cișmea stradală.
Rodica Neacșu: Uite, acolo e secat, de cinci, șase luni de când car cu căruciorul. Din partea ailaltă luăm de băut, că asta este o apă mai dură de aici, nu e așa bună de băut, are un miros...
Reporter: Păi, și, mamaie, dacă ai animale, câte ture faci cu...
Rodica Neacșu: Păi, acum am două, am vaca și vițelușa, ce am aici le dau lor. Și la urmă trebuie să mai aduc unul și pentru mine de folosință.
Nu ia mai mult de cinci bidoane. Este în vârstă, picioarele o dor și nu le-ar putea căra.
Rodica Neacșu: Uite, mamă, aici am o vițelușă. E apa rece și mai scoate capul...
Reporter: Îi dați o dată pe zi, apă?
Rodica Neacșu: De două ori, mamă.
Reporter: De două ori faci drumul ăsta pentru vițică.
Rodica Neacșu: Da, da.
În România, autorizarea și licențierea operatorilor de apă este făcută de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, pe scurt ANRSC. Potrivit raportului Curții de Conturi, 70 la sută dintre operatori nu sunt licențiați. Șeful ANRSC este Ionel Tescaru. I-am solicitat un interviu, însă a refuzat, și ne-a transmis prin intermediul ofițerului de presă că putem avea o întâlnire, dar fără să fie filmat.
„Bem de aici, că nu avem încotro”
Poate cea mai îngrijorătoare informație din documentul Curții este că în peste 700 de localități din toată țara există rețele de apă fără autorizație sanitară de funcționare.
Curtea de Conturi: Rapoartele autorităților confirmă în numeroase cazuri depășiri ale concentrațiilor maxime admise ale unor substanțe în apa de consum/apele reziduale, mai ales în localitățile mai mici, ceea ce se transpune într-un nivel ridicat de risc asupra sănătății publice și mediului.
Localnică: Bem de aici, v-am zis, că nu avem încotro. Uitați ce are, nu este...
Reporter: Dar știți ce este ăsta, ce substanțe sunt?
Localnică: Păi, eu de unde să știu, sunt doctor? Nu știu, de unde să știu, așa se strânge mereu pe fund. Acum l-am mai spălat dar să vedeți, la două, trei zile se face alb, alb, alb.
Comisia Europeană a declanșat procedura de infrigiment pentru România în privința nerespectării directivelor europene pentru apele uzate. S-a crea și un comitet interministerial, însă problema este departe de a fi rezolvată. Țara noastră riscă o amendă de peste 10 miliarde de euro.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
