Statul la stat. Tehnologia evoluează, dar România rămâne țara dosarului cu șină. Instituțiile consumă sute de tone de hârtie pe an
O mie de tone de hârtie. Atât au consumat Guvernul, Parlamentul și Primăria Capitalei în ultimii 10 ani. România rămâne țara dosarului cu șină, în timp ce își păstrează ultimul loc din Europa la digitalizarea serviciilor publice. Urmăriți un nou episod a al campaniei „Statul la stat”.
Cetățeanul Popescu: În urmă cu o săptămână am avut un eveniment neplăcut în familie, a decedat socrul meu. Făcând toate formalitățile creștinești de înhumare, am avut niște cheltuieli substanțiale. Cunoscând legea 263 care îmi dă dreptul să îmi recuperez o parte din bani prin ajutorul de înmormântare, am încercat să fac demersurile pentru această situație, să primesc acei bani.
Domnul Popescu locuiește în București, iar socrul său a avut domiciliul în județul Ialomița. S-a gândit că cel mai simplu și mai rapid este să trimită online documentele necesare. Exclus, i-au transmis birocrații de la Casa de Pensii. I-au și explicat de ce: Pe certificatul de deces al socrului, un funcționar trebuie să pună o ștampilă, așa că este nevoie ca documentul să fie trimis în original.
Cetățeanul Popescu: În primul rând m-ar fi scutit de un timp irosit făcând deplasarea București-Slobozia, bine că nu a fost Satu Mare sau altă localitate mai îndepărtată.
Povestea domnului Popescu este povestea a milioane de români pe care statul îi obligă să piardă timp și bani plimbând documente de la o instituție la alta. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, țara noastră se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. Principala cauză: nepăsarea sau nepriceperea politicienilor și funcționarilor.
Octavian Oprea, vicepreședintele Autorității pentru Digitalizarea României: Dinamica schimbării decidenților politici a afectat într-un fel sau altul acest lucru. În al doilea rând, până în 2020 România nu a avut o instituție care să se ocupe de digitalizare, exista un minister mamut care avea multe atribuții, iar digitalizarea era lăsată la și altele.
În fiecare zi tehnologia evoluează. Instituțiile din România bat însă pasul pe loc. Continuă să consume mii de tone de hârtie. Se întâmplă chiar și în cea mai importantă instituție a statului, Parlamentul României, care ar fi trebuit să fie un exemplu în privința digitalizării. Anul trecut, Senatul a achiziționat 11,2 tone de hârtie, adică aproape 2,3 milioane de coli, exact câte cumpărau și în urmă cu 10 ani, în 2012.
Horațiu Gorun, secretar general al Senatului: Nu s-au schimbat lucrurile. Momentan nu s-au schimbat lucrurile dar o să se schimbe. Volumul de hârtie care se consumă în momentul de față în Parlamentul României este impresionant.
Parlamentarii au acces la documente în format digital, dar le primesc și pe hârtie
Ședința conducerii Senatului stă să înceapă. Toți aleșii au acces la documentele și legile pe care le discută în format digital. Trebuie doar să facă efortul minim de a deschide un laptop sau o tabletă. În mod paradoxal, fiecare dintre ei primește însă și câte o mapă plină cu documente printate.
Reporter: V-am văzut acum venind la Biroul Permanent, pe dumneavostră și pe colegii dumneavostră, fiecare cu câte un dosar așa la subraț.
Florin Cîțu, președintele Senatului: Știu. Nu le citesc niciodată.
Reporter: Aveați două dosare.
Florin Cîțu: Știu, știu, știu...
Reporter: De ce le aveați?
Florin Cîțu: Așa este... este o cutumă. Eu totul citesc de pe document, am un singur lucru, am desfășurătorul care este pe hârtie în față, dar eu sunt ok să citesc de pe tabletă.
Cu alte cuvinte, se consumă tone de hîrtie pe care se plătesc sute de mii de lei doar din obișnuință.
Reporter: De ce se menține suportul de hârtie, încă?
Horațiu Gorun, secretar general al Senatului: Dumneavoastră ați făcut acea campanie superbă cu dosarul cu șină, probabil dintr-o obișnuință propagată an după an și zi după zi de funcționari pentru..., nici nu știu, eu încerc să găsesc niște scuze, dar să știți că nu sunt.
La comisii - aceeași situație. Intrăm în sala de ședință a Comisiei de agricultură. În fața fiecărui senator se găsește nelipsita mapă. Doar un singur parlamentar pare că folosește și laptopul. În fața președintelui comisiei stă așezat un teanc gros de hârtii. Nu consideră că este o problemă și mai cu seamă nu este una demnă de înălțimea funcției sale.
Scuzele parlamentarilor
Reporter: De ce nu aveți un laptop?
George Scarlat, președintele Comisiei de agricultură: Îl am, este la mine în birou...
Reporter: Și de ce nu îl folosiți în timpul ședinței?
George Scarlat: Eu înțeleg aici, haideți să vedeți ce puncte importante am dezbătut astăzi pe ordinea de zi și după aia cu privire la partea de digitalizare, o avem și o facem.
Vicepreședintele comisiei se dovedește mai inventiv. Dă repede vina pe funcționari.
Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de agricultură: Noi nu cerem staffului acest lucru, dar staff-ul ne pune la dispoziție materialele și în format scris.
Reporter: Păi de ce, dacă nu îl cereți?
Lucian Trufin: Păi nu îl cerem.
Reporter: Și de ce vi-l pune la dispoziție?
Lucian Trufin: Este foarte bine să întrebați colegii care fac acest lucru.
Reporter: Uitați, doamna din staff, dacă se poate o secundă, de ce se pun la dispoziție materialele tipărite dacă nu le cer?
Lucian Trufin: Doamna din staff are un șef aici, așa că poate să răspundă șeful.
Reporter: A, mergem la șeful staffului, am înțeles.
Hârtii plimbate de la un birou la altul
Am mers, dar nu am primit niciun răspuns. Și între departamentele din Senat și Camera Deputaților, cele mai multe documente sunt transmise tot în format tipărit. Pe holurile Parlamentului întâlnești la tot pasul funcționari care duc hârtii dintr-un loc în altul. Nu este neapărat vina lor că au ajuns să facă asta. Așa funcționează sistemul.
Adina lucrează la Camera Deputaților. Cu o foaie în mână, caută un birou de unde trebuie să obțină o semnătură și o ștampilă.
Adina: Sunt multe direcții, multe birouri unde este nevoie de semnătura fizică și de ștampilă și atunci..., dar într-adevăr, se poate face și pe principiul semnătură electronică, ștampilă electronică și așa mai departe. Când se va întâmpla cu adevărat, vom vedea.
Pe lângă Senat, anul trecut, și Camera Deputaților a achiziționat 6.000 de topuri de hârtie, echivalentul a 15 tone, în timp ce Guvernul României a cumpărat 9.120 de topuri, adică 22,8 tone. De departe se remarcă Primăria Generală a Capitalei cu 15.000 de topuri, mai exact 37,5 tone. În ultimii 10 ani, doar aceste instituții au consumat aproape o mie de tone de hârtie.
Teama de digitalizare
Horațiu Gorun este secretar genaral al Senatului de doar câteva luni. Înainte a lucrat și în alte instituții publice, printre care Guvern și ministerul Finanțelor. A observat că înșiși directorii și funcționarii opun o mare rezistență ideii de digitalizare.
Horațiu Gorun, secretar general al Senatului: Poate ar fi teama că oamenii și-ar simți periclitate într-un fel locurile de muncă, gândindu-se că în momentul în care te duci pe electronic nu mai ai nevoie de același număr de funcționari.
În plus, funcționarii publici din România, mai cu seamă cei din administrația locală, au mari carențe în ceea ce privește competențele digitale.țl
Octavian Oprea, vicepreședintele Autorității pentru Digitalizarea României: Lipsește educația digitală a acelor funcționari... Românii și funcționarii, pentru că și funcționarii fac parte din rândul acestor oameni, preferă să folosească tehnologia doar pentru socializare și pentru bunul plac, să zic așa, nu pentru a presta un serviciu public și pentru a ușura viața unui cetățean.
România are acum o șansă uriașă pentru o digitalizare accelerată. Vom primi prin PNRR nu mai puțin de 6 miliarde de euro. Pe lângă bani mai este însă nevoie și de o schimbare de mentalitate. Cu toții, politicieni, șefi de instituții, funcționari și cetățeni, să ieșim din zona de confort și să înțelegem că digitalizarea serviciilor publice ne poate face tuturor viața mult mai ușoară.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
