Statul la stat. Metoda prin care clientela de partid încasează salarii de mii de euro. Nu fac mai nimic și nici pregătire nu le trebuie
Cum poţi încasa mii de euro lunar fără să faci nimic? Foarte simplu: te numeşte partidul într-unul sau mai multe consilii de administraţie, la stat. În ultimii ani, conducerile companiilor de stat au fost căpuşate de clientela de partid. Au fost numiţi oameni fără nicio pregătire în domeniul respectiv, doar pentru a le fi rotunjite veniturile. Alţii au fost plasaţi în conducerile mai multor companii doar pentru a primi bani mai mulţi. Guvernanţii şi conducerile tuturor partidelor au întreţinut acest fenomen cu bună ştiinţă. Acum, susţin public că vor să îl oprească. Guvernul lucrează la o ordonanţă prin care numărul de membri în CA-uri să fie plafonat la cinci, iar indemnizaţiile să scadă. De asemenea, o persoană nu va mai putea face parte concomitent din mai mult de două consilii de administraţie. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.
De 30 de ani, posturile din Consiliile de Administraţie au fost transformate în sinecuri pentru clientela de partid
În România există zeci de companii şi societăţi comerciale unde statul este acţionar majoritar. De 30 de ani, posturile din Consiliile de Administraţie au fost transformate în sinecuri pentru clientela de partid.
Septimus Pârvu, expert în politici publice: Vedem că sunt puşi oameni care nu au absolut nicio legătură cu subiectul respectiv, în trei, patru consilii de administraţie pentru că, partidele, pe de o parte trebuie să îşi răsplătească oamenii care au tras în campanie, care au contribuit şi, este un loc călduţ.
Legea spune că un consiliu de administraţie poate avea minimum trei membri. Pentru a îndestula însă cât mai multe guri de la partid, autorităţile au încărcat schema până la maximum posibil. Aşa au ajuns multe companii să aibă câte şapte membri în Consiliile de Administraţie, deşi de ani buni sunt pe pierderi. Un exemplu este compania TAROM: are şapte membri în conducere şi fiecare câştigă peste şapte mii de lei lunar. Lista companiilor cu consilii de administraţie suprapopulate este însă lungă. CEC, Eximbank, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Romgaz, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, sunt doar câteva exemple. Premierul spune că Guvernul lucrează la un proiect de Ordonanţă prin care să reducă risipa, iar numărul de membri în CA-uri să fie plafonat la maximum cinci.
Florin Cîţu, premierul României: În companiile private, nu ai nevoie de atâţia oameni să administreze afaceri de succes şi de miliarde de euro. De aceea, suprapopularea asta a consiliilor de administraţie în România, nu este benefică, mai ales că sunt multe companii care sunt pe pierderi.
Posturi plătite cu mii de euro pentru o prezență de o dată pe lună sau mai rar
Unele dintre posturi au devenit extrem de râvnite, fiind plătite cu mii de euro. Tot ce trebuie să facă membrii este doar să se întâlnească lunar sau, uneori, chiar mai rar. La CEC, venitul anual al unui membru este de 224.784 lei. Nici cei de la Eximbank nu o duc mai rău. Fiecare membru încasează anual peste 198.000 de lei. La fel de fericiţi în ziua de salariu sunt şi cei plasaţi în consiliile de administraţie a le companiilor de stat din energie. La Romgaz, un membru câştigă o indemnizaţie anuală de 134.400 de lei, la Oil Terminal: 111.673 de lei, iar la Hidroelectrica: 87.291 de lei.
Virgil Popescu, ministrul Energiei: Sunt companii în zona de energie concurente cu companiile la care statul deţine acţiuni, şi atunci managementul trebuie să fie performant, şi trebuie să fie tentant şi pentru oameni de valoare, pentru a putea face parte din aceste consilii de administraţie.
Cristina Prună, vicepreşedinte USR, deputat: De multe ori, sunt numiţi oameni care, din păcate, nu au nicio legătură cu domeniul, şi vorbim de companii strategice ale statului, de multe ori, dacă mă refer mai ales la sectorul energiei unde vedem că sunt oameni care nu au nici pregătire juridică, nici de management, nici financiară.
Florin Cîţu, premierul României: Veţi vedea că se umblă şi la indemnizaţie, vedem ce valoare o să fie acolo.
Reporter: Ce luaţi în calcul?
Florin Cîţu: De obicei, un salariu mediu brut, ne gândim. Sunt anumite sectoare şi domenii... va trebui să fie o decizie pentru toate, dar care trebuie să ţină cont şi de anumite particularităţi pentru că sunt sectoare unde sunt profitabile companiile şi sunt anumite responsabilităţi, şi altele unde avem mai puţină responsabilitate şi nu avem profit deloc.
Toate partidele au profitat şi profită încă de borcanul cu miere al companiilor de stat
După ce ani de zile au întreţinut acest sistem hrănindu-şi clientela de partid, liderii PSD spun acum că vor şi ei plafonarea indemnizaţiilor din consiliile de adminsitraţie.
Marcel Ciolacu, preşedinte PSD: Eu consider că în CA-uri ar trebui să nu mai fie de cinci mii de euro pe lună indemnizaţii, să se reducă de la 10 la sută la 1 la sută şi să intre într-o normalitate.
Până atunci însă, toate partidele au profitat şi profită încă de borcanul cu miere al companiilor de stat. Sunt nenumărate exemplele de persoane plasate, de partid, în mai multe CA-uri pentru a-şi rotunji veniturile. Este de ajuns să te uţi, la întâmplare pe declaraţiile de avere. De pildă, un fost secretar de stat în ministerul Finanţelor din timpul guvernării PSD este acum în Consiliul de Administraţie al CEC. Îl regăsim însă şi în conducerea unei instituţii din cu totul alt domeniu: Registrului Auto Român. Potrivit unei alte declaraţii de avere, un consilier parlamentar angajat la Grupul PNL de la Camera Deputaţilor este membru în două consilii de administraţie. La Oil Terminal şi la Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară.
Florin Cîţu, premierul României: Nu vom da voie ca cei care lucrează în administraţie să facă parte din mai mult de două Consilii de Administraţie concomitent, deci reducem şi acestă măsură, pentru că a fost folosită de foarte multe ori ca o alternativă de politizare a conducerii acestor companii şi nu are sens să mai mergem în direcţia asta.
Reporter: Ca o răsplată pentru clientela politică.
Florin Cîţu: Corect, corect. Pentru mine este foarte clar acum că avem şansa să vedem dacă aceste companii pot să meargă mai departe, care merg mai departe, şi care nu, nu.
Foşti sau actuali politicieni au fost plasaţi de partid în posturi călduţe la stat, după ce au rămas fără slujbe
Digi24 a arătat în mai multe rânduri, inclusiv în campania „Statul la Stat”, cum foşti sau actuali politicieni au fost plasaţi, de partid, în posturi călduţe la stat, după ce au rămas fără slujbe. De pildă, Andreea Lambru a fost secretar general adjunct al Guvernului. A migrat de la PNL la ALDE şi a ajuns în Consliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Prima dată în mandatul ministrului Toma Petcu, apoi în mandatul lui Anton Anton, ambii de la ALDE.
Anton Anton, fost ministru al energiei: Numirile din Consiliul de Supraveghere nu le mai ştiu
Reporter: Doamna Lambru, o ştiţi, dumneavoastră aţi propus-o, adică ministerul. Vă amintiţi?
Anton Anton: Nu!
Reporter: A fost anul trecut, în februarie 2019.
Anton Anton: Se poate.
Reporter: Ne puteţi spune ce a calificat-o pentru acea funcţie?
Anton Anton: Încă o dată, ţi-am mai spus, nu îmi aduc aminte despre ce vorbeşti, nu îmi aduc aminte. Nu mai sunt ministru, la revedere.
Reporter: Păi, dumneavostră aţi propus-o, domnule Anton, acum serios, nu vă aduceţi aminte de doamna, o mai ştiţi cum arată? Domnule Anton?!...
De asemenea, fostul parlamentar şi ministru de interne Radu Stroe, după ce a rămas fără slujbă a fost numit în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Tot acolo şi-a găsit un loc călduţ şi fostul ministru al transporturilor Ovidiu Silaghi.
În perioada imediat următoare, Executivul va finaliza ordonanţa privind consiliile de administraţie ale companiilor de stat.
Editor : L.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
