Ca la noi la nimeni. Într-o localitate din județul Giurgiu un drum a fost construit de două ori la interval de câțiva ani. O dată cu fonduri europene, a doua oară cu bani de la buget. După prima asfaltare, șoseaua s-a degradat rapid. Și cum, cu banii europeni nu te joci, Uniunea Europeană a cerut Primăriei toată suma înapoi. Ca să nu îi restituie, autoritățile locale, au apelat la un truc: au mai făcut rapid drumul încă o dată, prin PNDL. Urmăriți un nou episod al campaniei „Statul la stat”.
Costel Spălatu, primar Răsuceni: În toamna lui 2009 s-a terminat drumul, s-a făcut recepția la terminarea lucrării și primăvara nu a mai fost drumul.
Nicolae Băilă, localnic: Erau aici niște șleauri cât căruța asta.
Petre Panait, fost primar Răsuceni: Nicio problemă, că și autostrada se repară de nu știu câte ori, eu nu cred că e un impediment ăsta.
Nicolae Băilă, localnic: Asta e România.
Povestea drumului din Răsuceni, județul Giurgiu pare o piesă tragi-comică a realității românești de după 1989. Pentru început, vă prezentăm personajele principale: Petre Panait, fost primar al localității, până în anul 2012 și, actualul primar, Costel Spălatu. Pe acesta îl cunoașteți dintr-un alt reportaj „Statul la stat” când ne-a permis să îl filmăm, dar nu și în timpul interviului.
Costel Spălatu, primar Răsuceni: Deci, v-am spus, nu vreau eu să fiu filmat.
Reporter: Dar audio ne puteți spune?
Costel Spălatu: Audio, da.
Reporter: Dacă întorc camera către...
Costel Spălatu: Da, da, da.
Reporter: Întoarce, domnule, camera către ușă.
Cameraman: Nu, o pun aici pe birou și nu filmez nimic și gata.
Reporter: Chiar întoarce camera către ușă. Așa. Acum e ok?
Costel Spălatu: Da.
În 2009 Primăria a reușit să asfalteze 10 kilometri de drumuri comunale cu fonduri SAPARD, de la Uniunea Europeană. Investiția s-a ridicat la peste două milioane de lei. A fost bucurie mare. Toată suflarea sătească a crezut că praful și noroiul vor deveni o tristă amintire. Minunea nu a ținut însă prea mult, iar șoseaua a început să se dezintegreze. Fostul primar are explicația la îndemână. De vină ar fi fost camioanele și... vremea capricioasă.
„Erau aici niște șleauri cât căruța asta”
Petre Panait, fost primar Răsuceni: Că, știți, avem și pământ foarte rău și cedează repede la ploi multe. Și dacă îmi aduc eu bine aminte că și prin 2011 au fost niște ploi puternice în zona noastră. Din cauza asta, și tonajul mare care se circulă pe el...
Reporter: Și cum s-a stricat, ce s-a întâmplat cu el?
Nicolae Băilă, localnic: Erau aici niște șleauri cât căruța asta, că eu am lucrat aici la IAS vreo 13 ani, se lăsase, se spărsese, se făcuse ca toți dracii.
În 2014 inspectorii Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, instituție prin care s-au alocat fondurile SAPARD, au venit în control să vadă ce se mai întâmplă cu drumul răsucenilor. Au constatat că se alese praful de toată investiția. Pe anumite porțiuni asflatul pur și simplu dispăruse, iar gropile erau uriașe.
Dorin Oprean, director AFIR: Au constatat pe acel drum pentru care s-au accesat fondurile, că nu s-au păstrat sub nicio formă condițiile de menținere... Erau foarte multe gropi, nu era sub nicio formă îngrijit, pe ambele sensuri de mers, practic nu s-a întreținut investiția sub nicio formă. S-a ajuns la concluzia că noi trebuie să reziliem contractul cu consiliul local și drept urmare le-am cerut returnarea investiției primite de la noi.
Costel Spălatu, primar Răsuceni: În 2014, a venit SAPARD-ul la recepția, la terminarea lucrării după garanție și ne-a imputat toți banii, să plătim toți banii. Trei ani de zile ne-am judecat cu ei, am avut conturile blocate.
După ce a restituit banii, Primăria a dat în judecată Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală pentru ai fi înapoiată suma. În primă instață a pierdut, apoi a făcut recurs. Și cum, cu fondurile europene nu te prea poți juca, autorităților locale le-a venit o ideea salvatoare: să mai facă încă o dată drumul, cât mai repede, până nu se termină procesul. Zis și făcut, dar de unde bani?! În vara anului 2015 depun un proiect prin PNDL care este rapid aprobat și în numai doi ani de zile șoseaua era ca nouă. De acestă dată, investiția s-a ridicat la peste 10 milioane de lei. Judecătorii au constatat că șoseaua există și este în bună stare, iar Primăria a rămas cu banii de la SAPARD în conturi chiar dacă drumul inițial, a dispărut cu totul.
„Nicio problemă, că și autostrada se repară de nu știu câte ori, eu nu cred că e un impediment ăsta”
Costel Spălatu, primar Răsuceni: Și prin Ministerul Dezvoltării am avut două proiecte depuse, că d-asta am și câștigat cu ei, cred că suntem printre puținele comune care am câștigat un proces cu SAPARD-ul, ne-am judecat cu ei și am câștigat procesul, am avut prin Ministerul Dezvoltării două drumuri comunale de 11 kilometri de asfaltare și am reușit și i-am făcut.
Și uite așa, același drum a fost asfaltat de două ori și cu fonduri europene și cu bani de la buget.
Reporter: Cum e să faci un drum de două ori și să plătești de două ori, o dată fonduri europene, o dată fonduri naționale?
Petre Panait, fost primar Răsuceni: Nicio problemă, că și autostrada se repară de nu știu câte ori, eu nu cred că e un impediment ăsta.
Reporter: Păi, dar s-a făcut încă o dată, tot drumul.
Petre Panait: Păi și autostrada nu se face încă o dată, tot drumul, sau de câte ori se face autostrada aia?
Drumul de la Răsuceni este un un exemplu clasic de eșec al unui anumit mod de a face management pe plan local. Un exemplu, că oficialii de la Bruxelles nu îți permit să îți bați joc de banii europeni, lucru care nu se poate spune și despre autoritățile de la București. În loc de concluzie...
Nicolae Băilă, localnic: Asta e România. Oi fi și eu, dar... Cum e vorba, știi matale, lucrez cu mierea pe mână, mai mă ung și eu o dată, ăștia de la putere bagă, nu se mai satură, băi, omule, bă. Oh, dacă i-aș prinde i-aș lega de gât. Hai, Doamne ajută!
Reporter: Să fii sănătos. Sănătate.
Editor : L.C.