Video Paradox în satele din țară: Nu există apă sau canalizare, dar primarii fac stații electrice: „Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie”
Au nevoie de apă, canalizare și gaze, dar vor primi stații de încărcare pentru mașini electrice. Se întâmplă în sute de localități din România, unde primăriile au primit prin PNRR bani pentru stații, deși în satele respective nu există mașini electrice, iar traficul rutier este foarte redus. „Dacă s-au dat bani europeni, de ce să nu îi luăm?!”, explică primarii. În România extinderea rețelei de stații electrice se face haotic, fără să existe o strategie coerentă. Sunt implicate patru ministere, însă fiecare lucrează pe cont propriu, fără să știe unul ce face celălalt.
Răsmirești este cea mai mică localitate din județul Teleorman. Are doar puțin peste 800 de locuitori. Lipsiți de orice perspectivă, tinerii au plecat. Pe străzi mai vezi doar bătrâni care își duc viața de pe o zi pe alta. Nu există canalizare și nici rețea de gaz. În schimb, primarul a decis că oamenii au nevoie de un punct de încărcare pentru mașini electrice. Nu îl găsim la serviciu. Viceprimărița ne spune că investiția este vitală pentru comunitate.
Reporter: „Dar pe local nu aveți nicio mașină electrică!”
Viceprimărița: „Avem, avem.”
Reporter: „Interesant, că este o localitate micuță. Câte aveți?”
Viceprimărița: „Nu știu să vă spun... Câteva, nu știu... trei, patru, cinci, nu știu să vă spun un număr, chiar nu știu.”
Culmea este că nimeni nu a auzit de ele. Ori într-un sat cu doar 800 de locuitori toată lumea chiar cunoaște pe toată lumea.
Sătean: „Nu, nu, nu, n-are electrice niciunul, îți spun eu că eu sunt de la... adică sunt de aici, dar am lucrat la București, sunt pensionar, eu cunosc toate treburile.”
Reporter: „Ați văzut vreodată o mașină electrică trecând pe aici?”
Sătean: „Nu, nu. Niciodată. Și eu am fost mecanic auto.”
Sătean: „Nu știu, nu am auzit pe vreunul să aibă mașină electrică aici.”
Punctul de încărcare va fi amplasat la intersecția a două drumuri comunale cu un drum județean. Viceprimărița plusează din nou.
Viceprimăriță: „Este un sat, cum să vă spun, de tranzit. De când s-a asfaltat și Giurgiu și Drăgăneștiul și nu știu ce pe partea asta, multe mașini, cred că îi bagă waze-ul sau nu știu să vă explic, vin pe aici.”
Toma Petcu, reporter Digi24: „Spunea doamna viceprimar că e trafic mare pe aici prin localitate. De 15 minute stăm și filmăm aici în intersecție și nu a trecut nicio mașină.”
Prin PNRR s-au finanțat 7.673 de stații sau puncte de încărcare electrice
Până acum, prin PNRR s-au finanțat 7.673 de stații sau puncte de încărcare electrice, majoritatea în mediul rural. Totul se face fără a avea criterii clare de oportunitate. Primăriile depun dosarele și le sunt aprobate finanțările, însă nimeni nu își pune problema dacă respectiva stație chiar este utilă cuiva în locul în care este amplasată.
Dragoș Buhociu, director Direcția Generală PNRR, Ministerul Dezvoltării: „Eu cred că trebuie să ne gândim dintr-o perspectivă alăturată cu ce se întâmplă cu combustibilul clasic. După cum știm, în orice UAT chiar și în cele mai îndepărtate comune și sate aparținătoare există stații de carburanți. Și viziunea europeană este că peste 10-20 de ani aceste stații de încărcare să înlocuiască pe cât posibil stațiile de carburanți sau să poată să folosească, sau să poată să funcționeze în paralel. Poate nu în orice UAT, dar în orice caz, ideea este de aduce mobilitatea electrică în cele mai îndepărtate colțuri ale țării.”
În localitatea Crevenicu din Teleorman, o comună săracă cu 1300 de suflete, fără rețea de apă, canalizare ori gaze, peste tot în jur vezi case părăsite, semn al depopulării tot mai accentuate. Sediul primăriei stă să se rupă în două. Drumurile nu sunt în totalitate asfaltate, iar în multe locuri bălăriile se întind peste asfalt, și, cu toate astea, oamenii se vor putea mândri cu noua lor stație de încărcat mașini electrice.
Reporter: „Apă aveți?”
Sătean: „Apă? Nu avem. Nu e nimic, niciun fel de apă.”
Sătean: „Domnule, chelului tichie de mărgăritar îi trebuie, așa suntem noi.”
Iancu Constantin, primar Crevenicu: „Ne-a aunțat de la Consiliul Județean că cine vrea să își facă astea și eu am zis de ce să nu facem pentru comună, fiecare face ce vrea. Și acum... cum a fost perioada de depunere pentru proiectele astea, am zis de ce nu și noi. De ce să îi pierzi... Cu banii vezi cum e, primul venit, dacă nu îi prinzi pe urmă n-ai ce să... și e păcat, de să nu..., să n-avem și noi.”
Adrian Gâdea, președinte CJ Teleorman: „În momentul în care apare o axă de finanțare și eu pot să atrag niște fonduri europene fără să grevez bugetul județului sau fără să grevez bugetele locale și pot accesa acele fonduri europene chiar și pentru aceste stații de reîncărcare, mă interesează să avem cât mai multe la nivelul județului.”
Până în 2026 trebuie să avem 30.000 de stații pentru mașini electrice
Iar astfel de exemple sunt cu sutele în toată țara. Potrivit angajamentelor luate de România prin PNRR, până în 2026 trebuie să avem 30.000 de stații pentru mașini electrice, așa că se finanțează și se constuiesc doar pentru a ieși la număr, fără niciun fel de strategie. Sunt patru ministere care au programe sau proiecte legate de extinderea rețelei naționale de stații electrice: ministerele Dezvoltării, Mediului, Energiei și Transporturilor. Nu există însă o gândire unitară, coordonată și fiecare acționează după cum îl duce capul.
Reporter: „Nu are trebui, de exemplu, dumneavoastră, Ministerul Mediului să știți ce fac colegii de la Transporturi, de la Energie, de la Dezvoltare și invers, ei să știe ce faceți dumneavoastră?”
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Eu sunt de acord că ar trebui să existe o coordonare orizontală între ministere, coordonare care de multe ori se află fie la Cancelaria primului ministru, fie la o altă structură superioară acestor ministere.”
Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării: „Cei de la Transporturi și Energie cu siuguranță că vor construi în zonele în care au drept de proprietate și mă refer în perimetrul drumurilor naționale și în același timp al autostrăzilor, iar aici vorbim de UAT, care vor implementa aceste proiecte în interiorul localităților.”
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: „Nu trebuie să mă duc eu să intru în bucătăria Mediului, Energiei, eu trebuie să spun ce vreau eu, în funcție de legislația actuală.”
Ciprian Cherciu, jurnalist specializat în domeniul energiei: „Se întâmplă de multe ori ca proiectele europene importante care ne pot asigura competitivitate, care ne pot ajuta să ne dezvoltăm, să nu fie luate în serios de către politicienii din România, și atunci, dacă nu sunt luate în serios, sunt trecute la categoria: „Trebuie să o bifăm și pe asta”. Și dacă mergem după principiul ăsta ne trezim că rămânem în urmă, că am avut bani pentru stații, dar le-am pus fix unde nu trebuie.”
Ca să fie clar. Faptul că se construiesc cât mai multe stații de încărcare electrice este un lucru foarte bun de care România are nevoie. Fără o strategie coordonată de dezvoltare a rețelei ne vom trezi că avem mii de stații pe care nu le folosește nimeni, aruncate la întâmplare prin sate uitate de lume, în timp ce pe drumurile și în zonele algomerate și intens circulate nu există suficiente.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
