VIDEO. Testele-limită la care sunt supuși piloții militari
Reportaj în exclusivitate la Digi24 despre testele medicale la care sunt supuși piloții militari de pe supersonice. Nu oricine este fizic apt să zboare la 15.000 de metri altitudine și să suporte fizic stresul unor manevre care te duc la o accelerație gravitațională de câteva ori mai puternică. Și nici nu este așa la îndemâna oricui să decoleze și să ajungă la o mie de metri înălțime în doar 5 secunde. Controalele medicale sunt obligatorii, sunt exigente și se fac regulat. Sunt probe de orientare în spaţiu, de rezistenţă în camera barometrică. Daca le pici, se încheie cariera de pilot de avion de luptă.
La o primă vedere poate părea o joacă de copii. Puţini ştiu, însă, că acest avion poate urca o mie de metri în nici cinci secunde. Într-o astfel de acceleraţie, sarcinile sunt uriaşe: practic îţi simţi corpul şi de 9 ori mai greu decât este cu adevărat. De aceea, starea de sănătate a comandorilor trebuie să fie perfectă.
Aşa ajungem într-unul dintre locurile în care sunt certificaţi piloţii de avioane superonice. Institutul Naţional de Medicină Aeronautică e un fel de clinică a piloţilor militari. Un loc în care cei care asigură securitatea spaţiului aerian românesc nu au voie să pice vreo probă fizică sau medicală.
Comandorul Anghel este singurul pilot român care a zburat pe toate tipurile de avioane de luptă pe care le-a avut în dotare Armata Română în ultimele trei decenii. A început cu Mig-ul 23, a trecut apoi pe Mig 21. A pilotat şi Mig-ul 29, iar în cele din urmă s-a întors la manşa unui Mig-ul 21 modernizat, varianta Lancer. Îl găsim pe holurile institutului. Mai urcă la manşă doar ca să-i instruiască pe piloţii mai tineri.
Cu atât mai mult trebuie ca testele medicale să-i iasă perfect. Scaunul pe care e aşezat comandorul testează orientarea pilotului în spaţiu. Se învârte asemenea manevrelor pe care le face, în luptă, un avion de vânătoare. Apoi..
Probele oftalmologice, analizele de sânge, ORL sau testele de rezistenţă ale coloanei vertebrale nu pot fi picate. Ar însemna că pilotul nu ar mai putea urca vreodată la manşa unui avion de luptă. Testul final e unul dintre cele mai dificile: barocamera. Intrăm şi noi, alături de comandorul Anghel.
În cutia de câţiva metri pătraţi este simulată rezistenţa corpului la presiunea simţită la manşă în momentul în care avionul urcă cu 200 de metri pe secundă.
Ameţeala, senzaţiile de vomă sau pulsul ridicat sunt doar câteva dintre simptomele pe care le ai, ca începător, într-un astfel de loc. Pentru piloţii consacraţi, toate acestea sunt semne de slăbiciune. Iar slăbiciunile nu au ce căuta în aviaţie. Institutul de Medicină Aeronautică este singurul din ţară unde pot fi făcute de piloţii din întreaga ţară.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
