Turcia, între turism şi terorism
Kusadasi, Turcia. În ultimii ani, această stațiune de lux de la țărmul Mării Egee, a devenit destinația de vacanță preferată pentru mii de români. Mai nou, comercianții au învățat limba română pentru a-i atrage pe turiști.
„Aici am condimente, ceai, rahat. Pentru Balcani totul este foarte ieftin”, îşi laudă marfa un negustor.
Ne aflăm în marele bazar. Deși, în Turcia, sezonul turistic a început în luna aprilie, magazinele sunt goale iar negustorii își fac griji. Spun că au zile în care nu vând absolut nimic: „Oamenii stau degeaba, joacă table, pentru că nu sunt turiști. Nu sunt străini”.
De 20 de ani, Ali Sürekci este proprietarul unui magazin de bijuterii: „Acum văd oameni mult mai stresați pentru că nu le merg bine afacerile. Sunt tot mai puțini turiști care vin aici. Ne pare foarte rău pentru această situație, pentru țara noastră”, spune el.
Terorismul, criza refugiaților din țara vecină Siria, și tensiunile politice cu Rusia au afectat turismul turcesc, o adevărată industrie cu încasări, anuale, de peste 30 de miliarde de dolari și cu peste 32 de milioane de vizitatori. Pentru acest sezon estival, rezervările au scăzut cu 40%, potrivit grupului TUI, cel mai mare tour-operator din lume.
„Anul trecut erau 590 de vase de croazieră și aproape 1 milion de turiști. Anul acesta, se estimează că vor veni doar 490.000 de turiști cu vasele de croazieră. S-a redus cu 50% numărul de turiști”, spune primarul din Kusadasi, Özer Kayali.
„Anul acesta va fi mai dificil comparativ cu anul trecut. Vom pierde niște oportunități de a face bani. Este evident”, adaugă Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi.
„Pentru acest sezon, cine se așteaptă să câștige bani din turism...visează!”, încheie discuţia omul de afaceri Hakan Bingöl.
De la începutul anului, Turcia a fost ținta mai multor atentate teroriste în urma cărora și-au pierdut viața zeci de persoane. Pe 12 ianuarie, în Istanbul, zece turiști, majoritatea germani, au murit și alți 15 au fost răniți, în urma unui atac sinucigaș cu bombă, comis de un militat ISIS. Două luni mai târziu, pe 13 martie, în capitala Ankara, 37 de persoane au fost ucise și alte 125 rănite, într-un atentat cu mașină capcană. Pe 27 aprilie, în orașul Bursa, din nord-vestul țării, o femeie kamikaze s-a aruncat în aer și a făcut 13 victime. Cel mai recent incident s-a produs pe 1 mai, în orașul Gaziantep, din apropierea graniței cu Siria. Doi polițiști au decedat și alți 22 au fost răniți într-un atac cu mașină-capcană care a vizat sediul poliției locale.
„Ne dorim foarte mult să fie pace”, spune Ali Sürecki, om de afaceri.
„Se poate întâmpla oriunde, nu doar în Istambul. S-a întâmplat și în Paris, ulterior în Bruxelles. Din nefericire, terorismul este acum o problemă internațională”, crede Gözde Kurt, asistenta managerului unui hotel din staţiune.
„Putem muri oriunde, în orice minut. Însă, important este că Turcia face tot ce poate, Poliția, Armata fac ce pot ca să ne protejeze”, spune Efe Erbuğa, ghid turistic.
De teama terorismului, în Kusadasi, în traducere „Insula Păsărilor", rezervările turiștilor germani, pentru acest sezon estival, au scăzut cu 20%. Nemții, alături de ruși și de britanici sunt principalii clienți ai turcilor. Özer Kayali, primarul stațiunii, spune că și alți europeni și-au schimbat planurile de vacanță: „De exemplu, din Franța, Belgia, Luxemburg, ultimele statistici ne arată că nivelul rezervărilor este mai mic cu 70%. În ceea ce privește Olanda, nivelul este de 40-45%”.
„Sperăm ca în următoarele luni vor veni mai mulți turiști în Kusadasi și să ne redresăm”, spune, Galip Santur, om de afaceri.
Ne aflăm pe cea mai modernă plajă, Lady`s Beach. Pentru moment, singurii străini care stau la soare sunt... ghizii, care nu au de lucru. Dehli este din Danemarca: „Cred că vor veni mai puțini turiști din Danemarca, anul aceasta. De asemenea, am aflat că vor fi reclame bune pentru a-i aduce pe turiști aici, mai ales că în Danemarca vremea nu este la fel de frumoasă”.
Christina este din Finlanda a rămas și ea, pentru moment, cu "ochii în soare". Conaționalii ei se tem să mai vina în vacanță în Turcia: „Din cauza situației din lume. Acum sunt vremuri grele în turism peste tot. Ne întreabă dacă pot fi în siguranță pe plajă sau dacă merg neînsoțiți”.
Markus și Christina sunt din Suedia și se află în stațiune pentru că au aici o casă de vacanță.
„În opinia noastră nu poți să mai mergi nici la Bruxelles dacă vrei să fii în siguranță. Deci de ce nu Turcia?”, spune Christina.
„Noi am avut un atentat cu bombă în Stockholm în urmă cu câțiva ani. Deci se poate întâmpla și la noi acasă. Cum a spus și soția mea nu mai poți fi în siguranță nicăieri”, completează Markus.
În fiecare an, "Insula Păsărilor" a fost vizitată de peste 4 milioane de turiști, dintre care jumătate au fost străini. Pentru a le recâștiga încrederea, autoritățile locale au luat o serie de măsuri. Au montat camere de supraveghere pe plaje și în zonele aglomerate. Mai mult, Guvernul a detașat pe litoral mai mulți polițiști și lucrători ai servicilor secrete.
„Sunt acolo să îi facă pe oameni să se simtă în siguranță”, spune primarul Özer Kayali.
„Nivelul de securitate a crescut în Turcia. Serviciile noastre de informații și-au intensificat activitatea. De asemenea, sunt mai multe controale ale Poliției”, încearcă Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi să-i liniştească pe pontenţialii turişti.
Bazarul, una dintre zonele cele mai aglomerate, este controlat de poliţişti. Comercianţii, care muncesc si trăiesc aici, sunt şi ei sunt cu ochii în patru.
„Sunt patrule în civil în bazar. Fiecare magazin este dotat cu camere de supraveghere. Pentru mine este un loc foarte sigur”, spune Ali Sürecki, om de afaceri.
„Suntem mult mai atenţi ca de obicei la oameni. Dar nu putem ști cu siguranţă cine este în regulă sau nu. Dar ne uităm mai mult după turişti ca să vindem și noi ceva”, adaugă Galip Santur, om de afaceri.
Adriana Papunoğlu este din Galați și lucrează ca ghid, în Kusadasi, de 22 de ani. Spune că a trăit și alte vremuri grele pentru turismul local. În ziua de 16 iulie 2005, cinci persoane au murit și alte 14 au fost rănite, în urma unui atac cu bombă pus la cale de organizația separatistă PKK: „Turiștii, nu au fost speriați, mai mult să zic așa populația de aici din Kusadasi a fost puțin speriată, dar după care totul a revenit la normal”.
„Bomba a fost pusă într-un autobuz. Dar impactul asupra turismului a fost redus, cam o săptămână, zece zile. Nimănui nu îi mai pasă de acea bombă în zilele noastre”, dă asigurări primarul Özer Kayali.
Adriana este îngrijorată de faptul că atentatele teroriste din ultima vreme i-ar putea alunga pe turiștii români: „Au fost persoane care m-au întrebat dacă avem siguranță, dacă pot veni aici. Din punctul meu de vedere le-am spus că nu sunt niciun fel de probleme”.
În prezent, ca să atragă vizitatori, proprietarii de hoteluri au redus tarifele cu 20% Tacettin Özden este președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi.
„În orice domeniu, oamenii de afaceri turci au învățat cum să se descurce în situații de criză. Avem un manangement al situațiilor de criză. Ne pricem la acest aspect”, spune Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din staţiune.
Proprietarii de hoteluri au luat și măsuri sporite de securitate. Personalul de pază a fost dotat cu cătușe și pistoale, asemeni polițiștilor. Incintele sunt supravegheate, permanent, cu ajutorul camerelor video. Mai mult, au fost intocmite planuri de acțiune în situația atacurilor teroriste.
„Avem peste tot camere de supraveghere. În fiecare spațiu, intrare, ieșire, peste tot. Permanent există supraveghere video”, Ambianță - Tacettin Özden, președinte Asociația Hotelierilor din Kusadasi.
În ciuda eforturilor depuse de hotelieri și de autorități pentru a recâștiga încrederea clienților, turismul a mai încasat o lovitură: tensiunile dintre Turcia și Rusia. Pe 24 noiembrie 2015, armata turcă a doborât un avion militar rusesc în apropiere de granița Siriei. În consecință, autoritățile de la Moscova au cerut agențiilor de turism să nu mai organizeze vacanțe în "Ţara Semilunei".
Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi: „Aceasta este cea mai mare problemă pentru turismul turcesc”.
Özer Kayali, primarul staţiunii Kusadasi: „Noi aici nu avem o problemă așa de mare cum este în Antalya. În Antalya este o problemă foarte mare pentru că din cei aproape 3 milioane de turiști ruși care veneau în Turcia, 2,6 milioane se duceau acolo”.
Hakan Bingöl, om de afaceri: „Anul acesta, este o problemă nu sunt foarte mulți turiști ruși aici. Acum vin mai mulți britanici, dar nu au așa de mulți bani”.
Pe lângă terorism și neînțelegerile cu Rusia, turismul mai este afectat și de criza refugiaților sirieni. Turcia este principala țară de destinație și de tranzit pentru milioanele de oameni care fug din calea războiului. În călătoria lor spre insulele grecești, refugiații trec prin dreptul celor mai luxoase stațiuni, iar Kusadasi nu face excepție.
Tacettin Özden, președinte Asociației Hotelierilor din Kusadasi: „Dacă ne uităm din perspectiva afacerilor noastre, da este o problemă. Bineînțeles că turiștii nu vor să vadă refugiați aici. Dar, din perspectivă umană, acești oameni au nevoie de adăpost. Pentru ei, Turcia a devenit un adăpost”.
Özer Kayali, primarul staţiunii Kusadasi: „Nu este numai o problemă a Turciei sau a Greciei. Este o problemă a umanității. Sunt oameni ca își părăsesc țara cu copiii în brațe și pleacă unde văd cu ochii doar să se stabilească în altă parte”.
Locuitorii din Kusadasi au devenit, "peste noapte", din comercianți, adevărați eroi. Recep Evran, în vârstă de 36 de ani, își câștigă existența din vânzarea peștelui. Pe 23 octombrie 2015, pescarul și echipajul său au salvat de la înnec 16 sirieni, printre care și un copil de 18 luni. Bărbatul a filmat scena cu telefonul mobil, iar imaginile au făcut înconjurul lumii.
Recep Ervan, pescar: „Am văzut o vestă de salvare. Inițial am crezut că nu este nimeni acolo, nu l-am observat pentru că era foarte micuț. Abia când ne-am apropiat ne-am dat seama că acolo este un copil. L-am urcat în barcă și am crezut că e mort. Dar când a început să plângă mi-am dat seama că este în viață. Am fost uimiți și ne-am bucurat că trăieșt. I-am acordat primul ajutor, i-am scos apa din plămâni”.
Pentru actul sau de eroism, Recep Ervan a primit invitația de a sărbători, pe 29 octombrie, ziua națională a Turciei în compania președintelui, Recep Erdogan.
Recep Ervan, pescar: „Nu am făcut așteptând să primesc ceva în schimb. Consider că asta este datoria noastră să acționăm astfel pentru că Dumnezeu ne vede pe toți”.
Turcii spun că această criză umanitară, fără precedent, îi încurcă în afaceri. Hakan Bingöl deține o cherhana în Parcul Național Dilek, situat în vecinătatea stațiunii Kusadasi.
Hakan Bingöl, om de afaceri: „Când sirienii sunt aici, ceilalți turiști care vin la restaurantul nostru se uită la ei și rămân blocați. Deci nu este în regulă pentru afacerea ta? Nu este bine pentru afacerea mea. Nu este bine nici pentru Turcia”.
Parcul Național Dilek este unul dintre punctele strategice de îmbarcare a refugiaților pentru a ajunge în insula grecească Samos și astfel în spațiul UE.
Hakan Bingöl, om de afaceri: „Mulți oameni veneau aici pe munte. Nu aveau mâncare, nu aveau de băut, copiii erau foarte mici, era foarte rău”.
În plină criza a refugiaților și cu puţini vizitatori din Rusia și din Europa de Vest, patronii și-au propus să-și salveze afacerile de sezon cu turiștii..români și bulgari. Așa se face că, de curând, stațiunea Kusadasi s-a înfrățit cu orașele Sinaia și Târgu Mureș.
Özer Kayali, primarul staţiunii Kusadasi: „În comparație cu anul trecut, noi așteptăm mai mulți turiști din România, din Bulgaria și regiunea Balcanilor. Este ceva mai ieftin în comparație cu anul trecut”.
Portul de agrement. Și aici, ca și în alte zone ale stațiunii, pentru moment, nu se văd turiști la orizont. Ahmet Bademci este propietarul unei ambarcațiuni. Speră că, anul acesta,
românii vor fi "colacul de salvare" pentru afacerea sa.
Ahmet Bademci, propietar vas de croazieră: „Relația nostră cu turiștii români nu este nouă. Ei vin de mult timp la noi. Sunt sigur că românii își vor recâștiga încrederea în noi și vor continua să vină în număr mare în Kusadasi”.
Marinarul a învățat câteva cuvinte în limba română pentru a-i atrage pe turiștii de la noi.
Ahmet Bademci, propietar vas de croazieră: „Ce faci? Bine? Hagi, Popescu, Lucescu!”
Ahmet Bademci nu este singurul localnic care îi așteaptă, cu nerăbdare, pe turiștii din România pentru a le lua banii. Am ajuns și la orașul antic Efes. Comercianții de aici o rup și ei pe românește: „Ce mai faci România? Am citit Octavian Goga și Mihai Eminescu și noi le spunem românilor... A fost odată ca în povești! Și știi că Hagi este foarte faimos aici. Noi îi spunem te iubesc Hagi”.
Efes, unul dintre cele mai importante orașe în antichitate, este, în prezent, un muzeu în aer liber. Marele amfiteatru și biblioteca lui Celsus sunt doar câteva vestigii bine conservate chiar și după 2.000 de ani de la construirea lor. Umut Ylmaz este ghid și ne-a explicat cum reușește Turcia să obțină milioane de euro din turismul istoric, din mituri și legende.
Umut Ylmaz, ghid: „Efes este cel mai important sit istoric din Turcia. Anual, mai mult de un milion de persoane oameni vizitează Efes-ul”.
Efes a fost unul dintre centrele Asiei Mici în care a apărut filosofia grecească, dar a reprezentat si o atracție turistică de succes încă din antichitate. Motivul?
Umut Ylmaz, ghid: „Mai era ceva interesant aici, o casă de toleranță. Oamenii, mai ales mercenarii, din întreaga lume, veneau să viziteze orașul și în drumul lor găseau prima reclamă din istorie. Veți vedea talpa și silueta unei femei sculptate în piatră. Vrea să spună că dacă intri în oraș continuă să mergi până în capăt unde vei găsi femei frumoase”.
Anual, în Efes turcii obțin încasări de peste 12 milioane de euro. În vecinătatea orasului antic se află o capelă în care se presupune că și-ar fi trăit ultimele zile Fecioara Maria. Deși nu există dovezi clare în acest sens, edificiul, restaurat aproape integral, a devenit una dintre principalele atracții turistice pentru credincioşii din întreaga lume.
Umut Ylmaz, ghid: „În fiecare an, mai mult de 800.000 de persoane vin să viziteze casa Fecioarei Maria. Este una dintre cele mai căutate destinații din Turcia”.
Turcii obțin venituri de 5 milioane de euro, numai din vânzarea biletelor de intrare. Comerțul cu icoane și alte produse care reprezintă chipul Fecioarei Maria este "în floare". O icoană din aur și argint costă chiar și 900 de euro. Și asta nu este tot. Turcii știu să obțină bani și din "piatră seacă". O altă atracție pentru turiști este...o grotă. Legendele spun că aici ar fi locuit Zeus, tatăl zeilor și al oamenilor, în mitologia greacă.
Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi: „Despre turismul tucesc vă pot spune că... noi chiar ne pricepem să facem turism”.
În ultimii ani, turiștii au devenit țintele teroriștilor nu numai în Turcia, ci și în alte destinații din întreaga lume.
Pe 26 iunie 2015, doi teroriști înarmați cu Kalashnikov au deschis focul asupra turiștilor care se aflau la plajă într-o stațiune de lux din Tunisia. În urma atacului, 38 de persoane, majoritatea din Marea Britanie, și-au pierdut viața, iar alte 39 au fost rănite. Pe 9 ianuarie, stațiunea egipteană Hurghada, a fost ținta unui atac al ISIS. Trei turiști europeni au fost răniți în holul unui hotel. Marile metropole europene, Paris și Bruxelles, vizitate, anual, de milioane de turiști, au fost și ele ținte ale teroriștilor. În ultimii doi ani, în Paris și în Bruxelles au murit peste 150 de persoane din cauza atentatelor.
Gözde Kurt, asistentul managerului unui hotel: „Lumea trebuie să știe că terorismul nu trebuie susținut și că terorismul se poate întâmpla oriunde în lume”.
Efe Erbuğa, ghid: „Trebuie să fim curajoși să învingem terorismul. Asta consider eu. Nu ar trebui să ne fie teamă de teroriști. Dacă ne este teamă, înseamnă că ei își fac treaba bine”.
Tacettin Özden, președintele Asociației Hotelierilor din Kusadasi: „Nu trebuie să stăm în case. Trebuie să ne continuăm viețile, trebuie să trăim așa cum ne dorim. Pentru că exact asta nu își doresc teroriștii. Ei vor să ne țină prizonieri, să ne blocheze economia, să ne bage frica în oase”.
În ciuda terorismului, a crizei refugiaților, și a contextului internațional tot mai tensionat, Guvernul de la Ankara a adoptat o strategie prin care intenționează să dubleze numărul de turiști, la 60 milioane de persoane, până în anul 2023. Pentru moment, "Ţara Semilunei", una dintre destinaţiile preferate de români, încearcă să-şi revină după atacurile teroriștilor, care nu se află niciodată în vacanţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
