Reportaj Digi24. IT-ul a devenit locomotiva economiei și contribuie cu 6% la PIB-ul României
Pe locul în care acum 45 de ani se construiau primele calculatoare personale 100% românești, astăzi au birouri corporații-gigant din America, companii românești care lucrează pentru străini în regim de outsourcing, dar și start-up-uri care așteaptă să dea marea lovitură.
Pipera este epicentrul unei industrii care exportă anual produse de peste 2 miliarde euro. În plus, contribuie cu 40 de miliarde de lei, adică 6%, la Produsul Intern Brut al României.
În sectorul IT lucrează aproximativ 100.000 de oameni, de la cei care oferă suport tehnic, până la ingineri și dezvoltatori de software. Cu o creștere de 11% față de anul trecut, IT-ul a devenit locomotiva economiei românești. Și asta nu este tot. Dezvoltatorii imobiliari construiesc de zor clădiri de birouri pentru alte câteva mii de corporatiști din IT, semn că industria se afla în continuă expansiune.
Conform Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, elaborată de Ministerul pentru Societatea Informațională, obiectivul României este de a avea 250.000 de angajați în sectorul serviciilor informatice și de telecomunicații până la sfârșitul acestui deceniu.
Sorin Grindeanu, ministru pentru societatea informațională: „În România se dezvoltă tot mai multe companii multinaționale pentru că găsesc forță de muncă la un nivel extrem de mare de pregătire”.
Însă multinaționalele produc mult și ieftin. O afacere care avantajează mai degrabă investitorii străini decât statul român. O recunoaşte Varujan Pambuccian, membru in Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
Varujan Pambuccian, deputat: „În momentul de față nu este exact ce mi-aș dori, adică încă are o componentă de outsourcing destul de mare și de proprietate intelectuală românească mai mică”.
Chiar și în aceste condiții, cei care lucrează în IT în România formează o categorie aparte.
Adrian Dumitrescu: „Da, există șoc. Există la modul că mi-era rușine să-i zic lui mama ce salariu am”.
Cristian Radu, director IT Adobe: „Salariul mediu trece de 2000 de euro”.
De la scutirea de la plata impozitului pe profit și până la salariile mult peste medie, programatorii români au suficiente motive de satisfacție.
Șerban Ghiță, programator: „În economia de piață din ziua de azi aș zice că este privilegiată. E o altă lume, aș zice”.
Adriana Iordan, project manager: „Se poate spune că este o bulă aici. Că oamenii trăiesc într-o bulă. Vin într-un office frumos, unde au acces la anumite facilități, trăiesc în acest spațiu și apoi într-adevăr pot ieși într-un cartier mai gri sau într-o zonă a Bucureștiului care poate fi diferită”.
Corporațiile din IT, magnet pentru angajați
O zi obișnuită de muncă într-un birou din București. La doar câțiva metri de o ședință de board, are loc o alta... de masaj. King este compania suedeză care a dezvoltat Candy Crush, un joc online care are aproape un miliard de accesări zilnice. Doar în ultimul trimestru al anului 2014, jocul a generat încasări de 262 de milioane de dolari.
Studioul din București, deschis în 2011, este unul dintre cele mai vechi ale companiei. Mihai Sfrijan, directorul studioului King România, spune că suedezii și-au bazat alegerea pe valoarea profesională ridicată a programatorilor români. De la patru angajați câți erau în anul 2011, astăzi aici lucrează peste 100 de oameni. În plus, King se află în topul celor mai buni angajatori. Secretul? Libertatea totală oferită angajaților.
Mihai Sfrijan, director King România: „Suntem foarte obișnuiți să lucrăm în niște limite. Să ni se cam spună ce trebuie să facem. În același timp toți ne dorim să facem ceea ce vrem. Să nu ni se mai spună, să nu ni se mai dea indicații, dar modul în care ți se acordă libertatea asta este un pic înfricoșător”.
Această libertate l-a determinat pe Adrian Dumitrescu să-și închidă propria firmă, să-și concedieze angajații și să devină din patron, angajat.
Adrian Dumitrescu, programator: „Eu am fost cel mai nașpa șef al meu. Concedii din părți. Suna super bine promisiunea asta, să pot să lucrez pe ceva focusat, și numai pe felia mea, să nu mă încurc cu management și ce alte treburi aveam eu înainte ca firmă. Adică a fost ușor de luat decizia asta”.
Nu este singurul care a luat aceeași decizie. Vlad Petre a lucrat timp de cinci ani ca dezvoltator independent și a colaborarat cu firme din străinătate.
Vlad Petre, designer: „Am simțit nevoia de o schimbare și m-am angajat ca să mă dezvolt personal. Și a fost una dintre cele mai bune decizii pe care am luat-o în viața mea. Toate perks-urile pe care le avem, nu știu, avem foarte multe beneficii, extrem de multe beneficii. Fiecare este owner pe ce face și asta cumva te face să lucrezi cumva mai personal și să vrei să dai tot ce ai mai bun din tine”.
Mihai Sfrijan, director King România: „Nu e vorba de a ponta opt ore, e vorba de a lucra eficient. Dacă poți să îți faci treaba în trei ore, perfect, bun, te felicit! Și până la urmă, da, programatorii și oricare altă disciplină, lucrează mai bine în genul ăsta de mediu pentru că se simt implicați. E și decizia lor ce lucreză, cum lucrează, când lucrează”.
Listată la bursă, cu birouri în toate colțurile lumii, mii de angajați și cifră de afaceri de ordinul miliardelor de euro, King rămâne o corporație atipică.
Mihai Sfrijan, director King România: „Din păcate, la noi, corporația are o conotație negativă pentru modul în care se lucrează într-o corporație în momentul ăsta. Foarte multă presiune, foarte mult stres, foarte puțină implicare. Dacă doar lucrezi ca să faci ceva că ți-a zis șeful să implementezi chestia asta, bine, o să o fac, dar n-o să-mi pun sufletul în ea”.
Programatorii, o categorie privilegiată
Lumea IT-ului pare să se învârtă în jurul unor tineri care pornesc o afacere cu bani puţini pentru a o vinde în final către Facebook, Google sau Microsoft pentru milioane de dolari. Poveștile de succes ale antreprenorilor care dau lovitura peste noapte sunt cele care atrag întotdeauna atenția. Acestea reprezinta însă excepțiile de la regulă. Cei mai mulți programatori din România sunt angajați cu carte de muncă, au program de 8 ore și duc o viață normală.
Şerban Ghiţă, programator: „Eu ca și programator software sunt foarte mulțumit de ce se oferă în România și n-aș putea să-mi doresc în momentul de față mai mult. Cred că trebuie să păstrez în continuare echilibrul acesta între viața de familie și viața de la serviciu”.
Șerban Ghiță are 31 de ani, o mașină, o rată la bancă pentru un apartament cu două camere și o familie de întreținut. Meseria i-a permis să rămână în România. Spre deosebire de mii de tineri din generația sa, medici sau profesori prost plătiți în țară, Șerban are un serviciu care îi oferă un trai decent. Spune însă că n-ar începe o aventură pe cont propriu în detrimentul unui loc de muncă stabil.
Serban Ghiță, programator: „Pentru ca să faci un start-up trebuie să-ți asumi niște riscuri și momentan puțină lume vrea să-și asume riscul de a nu avea ce pune pe masă mâine. Jackpot-ul se dă greu, se dă prin muncă, adica nu e o formulă magică, gata, te-ai apucat de start-up, dai peste cineva cu bani și gata”.
Viața la corporație
Mii de bucuresteni ca Șerban iau zilnic metroul în direcția Pipera. Tineri cu studii superioare, bine îmbrăcați, cu venituri peste salariul mediu, se grăbesc în fiecare dimineață către clădirile de sticlă de la marginea Bucureștiului. Cei care lucreză în multinaționalele de aici sunt numiți „corporatiști”.
Șerban Ghiță, programator: „Mă simt corporatist pentru că îmi place să lucrez cu oamenii, îmi place să lucrez undeva, să mă duc undeva la serviciu. Nu pot să lucrez de-acasă, am încercat asta. Și nu mă simt corporatist pentru că mi se pare că în România se înțelege un pic greșit conceptul ăsta: faptul că lucrezi undeva, la program, faci un lucru strict, nu ai spațiu de dezvoltare, nu te relaxezi, nu vorbești cu nimeni în jurul tău, ești la costum”.
Adriana Iordan, project manager: „Exista imaginea aceea într-adevăr când ieși dimineața de la metrou a bulucului de oameni, toți tehnici, foști politehniști care vin spre birouri”.
Cultura organizațională introdusă inițial de Google a revoluționat modul de lucru din companiile de software din toată lumea. Spațiile de birouri deschise, programul de lucru flexibil, zonele de odihnă și relaxare destinate angajaților au transformat corporațiile din IT în cei mai doriți angajatori.
Reporter Digi24: Cât e de important un spațiu ca asta?
Șerban Ghiță, programator: Foarte important. Aș zice că mulți pot să zică că frecăm menta aici toată ziua. Dar te deconectează câteodată și te ajută că ajungi la birou fresh. Adică fără să-ți mai... mie mi se pare foarte important și mă bucur că ni l-au facut.
Reporter Digi24: Crește productivitatea?
Șerban Ghiță, programator: „Bineînțeles. Și la manual zice că 10 minute la o oră trebuie să te relaxezi. Fiecare se relaxează cum vrea, nouă ne place să jucăm Wii”.
De la start-up românesc la corporație americană
Avangate este compania care a trecut de la statutul de start-up românesc la cel de corporație americană în doar câțiva ani. În octombrie 2013 a fost cumpărată de un fond de investiții în tehnologie, iar acum are birouri în Statele Unite și Olanda.
Cristian Badea este unul dintre cei care au pus bazele Avangate și a observat schimbările pe care le presupune dezvoltarea unei corporații.
Cristian Badea, CIO Avangate: „Întâlnești oameni pe holuri pe care nu-i știi. Și nu știi dacă-i băiatul cu apa, băiatul cu pizza sau chiar un coleg de la tine din echipă. În momentul în care firma crește, apar echipele divizate, specializate și nu mai poți să ai un overview a ceea ce se întâmplă la nivelul întregii firme. În echipe mai mari trebuie sa ai programe speciale pentru a-ți ține oamenii aproape pentru că, în final, nu mai poți să-i motivezi cu același hei-rup inițial, în care spui "haide, hai să facem, că am început business-ul ăsta, mergem înainte și suntem parte din aceeași echipă și lucrăm împreună cot la cot"”.
Adriana Iordan, project manager: „Ideea de corporație ne și încântă în această poveste pentru că vine la pachet cu mai multe resurse, cu mai multe procese care ne ajută să evităm mai multe greșeli pe care le-am fi făcut altfel”.
Cristian Badea, CIO Avangate: „Corporația are multe definiții. Noi încă suntem văzuți în State, în Silicon Valley, unde avem birouri, ca și start-up. Corporația cred că este doar o stare de spirit”.
Privită din exterior, această "stare de spirit" a corporațiilor poate fi percepută și ca un lucru negativ.
Cristian Badea, CIO Avangate: „Urmăresc și eu bancurile cu corporatiști și bancurile despre acei oameni care stau toată ziua cu capul în calculator, câștigă peste medie și muncesc ca să-și facă concedii și își iau concedii pentru că muncesc prea mult”.
Corporatiștii, ținta ironiilor
Reporterii Digi24 au ajuns in redactia site-ului de umor Times New Roman și au aflat cum au devenit angajații din marile corporații subiect de bancuri.
- Primul call center pentru corporatiști: pentru limba romgleză apăsați tastele 1 și 2 simultan.
- Dacă ai fost chemat la mai puțin de trei ședințe pe zi înseamnă că ai fost concediat, doar că nu ți-au spus încă.
Reporter Digi24: De la ce-a pornit totul? De ce v-ați luat de corporatiști?
Ionuț Foltea, redactor Times New Roman: „Sunt foarte mulți, se iau foarte în serios, și oamenii care se iau în serios generează foarte mult umor involuntar”.
Ovidiu Eftimie, redactor Times New Roman: „Glumele cu corporatiști au început nu de la noi, ci de mai demult, și totul a pornit de la o tragedie. Era o fată care a murit de extenuare la muncă. Și asta-i o chestie foarte serioasă. A murit. După aia, încetul cu încetul, lumea a început să-și dea seama ce se întâmplă în clădirile alea de oțel și sticlă de pe la marginea Bucureștiului pe unde-s înghesuiți toți ăștia. Și-s ca fermele alea de pui, știi, care sunt crescuți special, sunt niște spații bine determinate de 3x3 unde muncesc până le dă sângele pe nas”.
Când vine vorba despre IT însă, situația se schimbă chiar și pentru cei care s-au obișnuit să ia totul în râs.
Ovidiu Eftimie, redactor Times New Roman: „Tehnic vorbind, IT-știi sunt niște oameni care chiar produc ceva. După trei luni de stat și fiert creierul pe calculatoare, ei produc, uite am facut această aplicație de mobil. Noi avem un exemplu chiar lângă noi. Sunt, nu știu, 90 de programatori, trei șefi și s-a cam terminat. Nu există acest middle class de birocrați care nu fac nimic decât să găsească scuze pentru ce n-a funcționat”.
Gigant american cu creier românesc
Interiorul unei corporații este ca o fortăreață în care foarte greu cineva din exterior poate pătrunde. Aici se lucrează la produse și patente care pot ajunge să valoreze sute de milioane de dolari. Însă o dată intrat, ai senzația că ai pășit direct pe nisipul din Silicon Valley.
Cristian Radu, director IT Adobe: „Astea sunt locurile unde se întâmplă inovația. Oamenii stau și desenează, se strâng la tabla și cam așa creează un nou produs”.
Iar ca produsul să fie unul de succes, oamenii care lucrează aici trebuie să fie încontinuu motivați și inovatori.
Cristian Radu, director IT Adobe: „Ca să menții inovația asta constant, trebuie să menții o anumită cultură care exact asta face, păstrează niște triburi de o dimenisune relativ mică, care au propria intimitate și cultură și încă funcționează ca un mic start-up. Pentru că este foarte important să-i păstrezi inovativi”.
O cultură importată de peste Ocean, care pune angajatul în centrul întregului sistem.
Cristian Radu, director IT Adobe: „Aș zice că tot procesul de recrutare și după aceea de creștere a angajaților și felul în care sunt tratați și priviți, ca bunul cel mai de preț al companiei aceleia, mai ales într-o companie de IT, nu-i o simplă declarație. Oamenii ăia chiar sunt cei mai importanți”.
Iar companiile de software au găsit în România oamenii potriviți. Talentați, mai scumpi decât chinezii sau indienii, dar cu o cultură apropiată de cea occidentală. Adobe și-a deschis în București campusul de cercetare și dezvoltare în anul 2006. A cumpărat atunci pe 20 de milioane de euro un start-up 100% românesc. În aproape 10 ani, biroul din România a devenit cel mai mare din Europa.
Cristian Radu, director IT Adobe: „Cred că aproximativ 7% din oamenii pe care Adobe îi are investiți în cercetare și dezvoltare la nivel global sunt în România”.
Bucureștiul poate deveni capitala tehnologică a Europei
Spre deosebire de alte sectoare, autoritățile au mizat pe dezvoltarea industriei de IT. Relaxarea fiscală și facilitățile oferite companiilor care au creat locuri de muncă au făcut ca acest domeniu să explodeze în ultimii ani.
Varujan Pambuccian, deputat: „Faptul că statul nu s-a repezit imediat să taie vaca și să n-o mai lase să mai facă lapte, a fost un lucru foarte important”.
Chiar dacă în momentul de față 80% dintre resursele umane sunt folosite în outsourcing, situaţia începe să se schimbe.
Adriana Iordan, project manager: „Cel mai plăcut impresionată sunt de faptul că, nu numai că a crescut așa de mult și că noi toți contribuim la asta, ci că nu se mai vorbește de outsource în România, numai de outsource, de dezvoltare pentru alte companii din străinătate, ci de companii care dezvoltă softuri, care vor să vândă internațional”.
Până în anul 2020, peste 500 de milioane de euro din fonduri europene vor fi investite în cercetare, dezvoltare și inovare.
Sorin Grindeanu, ministru pentru societatea informațională: „Avem deja mari jucători români pe această piață care au toate șansele, printr-o dezvolatare corectă, să ajungă mari jucători regionali, europeni și desigur, toata lumea își dorește, mondiali”.
Însă resursa principală pentru toată această creștere sunt, până la urmă, oamenii.
Cristian Badea, CIO Avangate: „Nu cred că un programator s-a făcut programator pentru că a auzit el că se plătește mai bine in IT”.
Adrian Dumitrescu, programator: „Îmi place foarte mult să programez, e viața mea, mă definește, poate că mă definește prea mult. Ce ești tu? Programator flash”.
Șerban Ghiță, programator: „Dacă mâine vin la serviciu și văd codul, mă bucur că este acolo”.
Dincolo de cifre, planuri de investiții și dezvoltarea unei industrii, rămâne pasiunea unor tineri de a scrie linii de cod, linii care au trasat din nou conturul României pe harta lumii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
