Video Exclusiv Președintele unui start-up în domeniul HiTech: Cred că inteligența artificială va deveni la un moment dat sfârșitul lumii
Tendinţa de a trăi în bule ne face să nu mai fim atenţi cu adevărat la ce se întâmplă în jurul nostru. În România care totuşi se dezvoltă, totul se întâmplă atât de lent, şi nu mai are nimeni aşteptări mari. Sunt prea multe lucruri care nu funcţionează, dar cel mai grav rămâne totuşi sistemul de educaţie. Oamenii bine pregătiţi sunt baza pentru orice înseamnă creştere, iar aceştia sunt tot mai puţini în ţara noastră. Se simte deja lipsa lor şi ne întrebăm dacă tehnologia va reuşi să îi înlocuiască. Gregoire Vigroux, preşedintele La French Tech România, a discutat despre toate aceste probleme cu Cristina Cileacu, la emisiunea Paşaport diplomatic.
Startup-urile, importante pentru dezvoltare
Cristina Cileacu: Aș vrea să vorbim despre mediul de startup-uri din România, care se dezvoltă din ce în ce mai mult, dar dacă ar fi să îl comparăm cu cel din Franța, încă nu suntem la nivelul respectiv. În cazul Franței, se implică inclusiv președintele Macron, este cel care patronează cumva onorific acest mediu. Ce ar trebui să mai facă statul român, să ajute mediul startup-urilor?
Gregoire Vigroux: În primul rând, eu când am venit în România, în 2007, când am lansat o firmă de tip startup, în 2007, nu era nimic. Adică startup-uri, nu prea multe, aproape nimic, business angels nu existau, fonduri de investiţii, adică pe partea de investitori nu era nimic, pe partea de eveniment de business de tip startup tehnologic nu era nimic. Atunci când văd între anul 2007 până acum, văd că este o dezvoltare destul de semnificativă. Asta în primul rând. Acum, exact așa cum ați menționat, în Franța suntem destul de bine structuraţi pentru a fi susținuţi de statul politic francez și, așa cum ați spus, asta vine de la vârf, vine de la Emmanuel Macron, pentru că Emmanuel Macron, preşedintele nostru a înțeles imediat asta, a înțeles că puterea acum în lume nu este numai despre putere demografică, nu mai este despre putere economică, dar este și despre putere tehnologică. De ce? Pentru că cele mai important sunt datele. Datele sunt super importante, pentru că știm că sunt importante pentru că influențează idei, de exemplu, alegeri prezidențiale.
Am văzut că în Statele Unite controlul datelor din domeniul informatic poate influența. Adică puterea care este legată cu putere tehnologică și putere digitală este super importantă, asta în primul rând. Și faptul că Franța și alte țări creează foarte mult joburi noi în domeniul startup-urilor și și tehnologiei, atunci când a venit la putere (n.r. Emmanuel Macron), a spus: uitați, avem ceva care se numește La French Tech în Franța, care a fost lansat de președintele de dinainte, François Hollande, și a spus OK, vom deveni cea mai importantă țară din Europa în domeniul tehnologie. Și cu marca aceasta, simbolul La French Tech, vom face ceva la nivel global, nu numai în Franța, ci la nivel global şi a lansat prin ambasadele Franței din toată lumea, a lansat French Tech. Eu am fost contactat acum patru ani de ambasadă, doamna ambasador mi-a spus, Greg, poți să lansezi proiectul French Tech în România. Am spus nu, nu, nu, deloc, deja avem prezența economică la nivel instituțional prin ambasadă, prin Camera de Comerț franco-român, prin altele. Și mi-a spus uite, dar pe domeniul startup nu avem și am identificat niște oportunităti. Și da, am lansat acum patru ani French Tech în România. Suntem o asociație și lucrăm la nivel local și suntem, cum se spune, un pod între ecosistemul francez și ecosistemul român pentru startup-uri. Organizăm un eveniment pe lună, cu 500 de oameni, de obicei.
Cristina Cileacu: Care sunt români, evident, în mare parte.
Gregoire Vigroux: 60% din oamenii pe care îi invităm sunt români, 30% sunt francezi și restul de alte națiuni. Cel mai important, vrem să ajutăm startup-urile franceze și din România să lucreze împreună, pentru că, din punct de vedere cultural suntem foarte asemănători. Și pentru mine, ca franco-român, n-am un paşaport român, am un paşaport francez, dar la un moment dat o să am și un paşaport românesc, pentru că este și țara mea aici. Pentru mine contează foarte mult.
Cum devenim vizibili în lume
Cristina Cileacu: Dar de ce contează, scuze că întrerup, de ce contează atât de mult ca startup-urile din Franța să lucreze cu cele din România. Ajută cui, în principiu, ajută doar afacerilor în sine sau ajută de fapt statelor noastre și Europei în întregul ei?
Gregoire Vigroux: Da, într-adevăr, pentru că în România avem foarte, foarte, foarte multe firme din Franța care s- au dezvoltat aici, 35 din 40 de firme, cele mai importante, cele mai influente au prezenţă şi în România. Dar pe domeniul startup nu este mult, adică tipic, un startup din Franța care se dezvoltă pe plan internațional, se dezvolta în Spania, Italia, Germania, poate în Anglia, și nu se gândeşte într-un mod natural, la o oportunitate de dezvoltare în Europa de Est sau în România. Dar este o țară minunată, România este o țară minunată, cu un potențial foarte mare și încă o dată, din punct de vedere cultural, este extraordinar de interesantă. Noi suntem aici cu evenimente, cu prezenţă în social media, cu acoperire media. Noi suntem aici și spunem uitați Franța și România trebuie să lucreze mai mult împreună când este vorba de startup-uri. Acum, ce a făcut Emmanuel Macron este extraordinar, în fiecare an spunem uitați, acesta este topul 120 cu cele mai promiţătoare firme în domeniul tehnologiei din Franța și asta ajută. Macron, spune de pe scenă: suntem o țară pentru startup-uri, pro-tehnologie, pro-startup și cred că la nivel de guvern, în România putem să facem ceva. Un tip de Romanian Tech la fel, pentru că această initiațivă ar fi susținută de tot ecosistemul, dar avem nevoie de o inițiativă din cadrul guvernului. Pe vremuri nu se făcea mai nimic, acum avem mulţi business angels, fonduri de investiţii, avem multe evenimente, avem tot ce trebuie. Mai este nevoie o decizie de la stat, ceva ambițios pentru Romania.
Lungul drum al educaţiei digitale
Cristina Cileacu: Pentru că ați pomenit digitalizarea, din punctul de vedere al cetățenilor români se face foarte lent. Nu avem așteptări mari, pentru că suntem obișnuiți cu lucruri făcute pe jumătate, nu înțelegem că datele trebuie puse într-o coordonare, astfel încât un sistem să funcționeze bine. Dacă îmi bag datele la primărie, să fie aceleași cu cele de la ANAF, să nu mai mi ceară încă o dată copie după buletin sau mai știu ce. Cum ar trebui, într-o variantă ideală, să funcționeze un sistem digital, într-un stat, astfel încât să profite de acest timp câștigat absolut toată lumea, și oamenii și afacerile?
Gregoire Vigroux: În primul rând, cred că aici, în România, din păcate, avem o problemă educațională, nivelul școlii nu este așa cum a fost înainte, în altă epocă și, din păcate, digitalizarea, adică când este vorba de copii, nu sunt educaţi pro-digital. Şi este într-un fel cazul şi în Franța. Dar dacă ne uităm în țările scandinave, de la început, elevii lucrează cu tablete, cu calculatoare, cred că asta ar fi baza pentru a pregăti generațiile viitoare din România. Și la nivel de stat știu foarte bine că este o lipsă de digitalizare și asta este păcat, pentru că avem în România firme de succes în domeniul IT, care pot fi de ajutor. Oricum, în România totul merge într-o direcție care este bună pe termen lung, numai că durează, este lent, dar dacă mă uit la România, la fiecare doi ani mă gândesc că este mai bună situația acum decât a fost cu doi ani înainte și am impresia că mergem într-o direcție care este destul de bună. În afară de educație, care, așa cum am povestit, presupun că este o problemă. Soția mea este româncă și la un moment dat, pentru că avem trei copii, ne-am gândit: ok, copiii se duc la școala franceza sau la școala română? Soția mi-a spus, vorbește cu prietenii noștri care au copiii la școala română și întreabă-i cum se face. Am vorbit cu 4-5 părinți și mi-au povestit. Avem trei copii care se duc la școala franceză. Şi la şcoala franceză avem câteva cursuri de digitalizare pentru pentru copii și cred că asta este cel mai important, pentru că este baza.
Lipsa de profesionişti, tot mai acută
Cristina Cileacu: Apropo de educație, desigur, orice companie din această lume, fie că este de stat sau că este privată, are nevoie de angajați bine pregătiți. Și în România deja a devenit o mare problemă, indiferent de domeniu, să mai găsești oameni cu o bază minimă de pregătire. Bineînțeles, pregătirea se face și la locul de muncă, și pe teren. Ce soluții aveți pentru această problemă și la companiile pe care le conduceți?
Gregoire Vigroux: Da, unde ne întâlnim azi, este o firmă de BPO, asta înseamnă de call center, ca să fie mai simplu. Anul acesta recrutăm 1500 de oameni vorbitori de limba franceză, engleză, spaniolă, germană și italiană, mai ales. 1.500 de oameni, este extraordinar de dificil, pentru că ce observăm este faptul că mulţi oameni talentați, tineri, educaţi, vorbitori de limbi străine, au plecat.
Cristina Cileacu: Din țară.
Gregoire Vigroux: Din țară și mulți nu au revenit și nu vor reveni. Asta este problema. Faptul că este o diasporă din România atât de mare, cred că 4 milioane de români au plecat din țară din anii 90 și asta este o problemă pentru mine ca antreprenor în România. Pentru că noi creștem firma asta, probabil anul viitor vom recruta 2000 de oameni și la un moment dat nu vom mai găsi pe nimeni. Este bine pentru oameni, pentru faptul că nu sunt prea mulți, cresc salariile în fiecare an, iar asta este bine pentru oameni, este foarte bine, dar la un moment dat vom ajunge la un nivel când nu vom mai găsi pe nimeni și nu vom putea oferi salarii tot mai mari, pentru că noi suntem dependenți de clienți din alte țări și asta este o problemă: resursa umană. Este o problemă destul de mare și din acest punct de vedere, România nu va fi așa de competitivă, așa cum a fost până acum. Asta este o problemă pe care o repet. În afară de asta, ce vedem, mulți români tineri, aici media de vârstă este de 27de ani, vorbitori de limba engleză găsim destul de ușor, dar limba franceză din păcate și este foarte trist și pentru faptul că eu sunt francez și iubesc foarte mult România și am crezut la un moment dat că România este o țară foarte francofonă. Din păcate nu mai este cazul.
Cristina Cileacu: Este francofonă, dar preferă anglofonia.
Gregoire Vigroux: Este francofonă la un nivel probabil elitist. De exemplu, la școala franceză avem și mulți copii români, dar un nivel socio-cultural care este ridicat. Franceza nu mai este atragătoare pentru mulți oameni, din păcate în România şi asta este o problemă, pentru mine ca francez și ca angajator, pentru că aici avem 800 în biroul asta, 800 de francofoni care lucrează la noi.
Inteligenţa artificială ia locul resursei umane
Cristina Cileacu: Inteligența artificială sperie în mare măsură resursa umană despre care vorbeam, pentru că foarte mulți oameni spun: vor dispărea anumite meserii, dar nu mai adăugă nimeni că vor apărea anumite meserii. Trebuie să ne speriem de inteligența artificială sau să înțelegem că ceea ce poate fi automatizat poate fi preluat de inteligența artificială.
Gregoire Vigroux: În firma aceasta, la un moment dat, am avut 200 de oameni care au lucrat pe un proiect de chat. Interacționau cu clienți din Europa de Vest și din Statele Unite, prin chat. Acum, cu chatbots, inteligența artificială aplicată la nivel concret de chat, 90% din interacțiune este făcută de chatbot. Asta este o realitate, dar cred că niște firme foarte mari întotdeauna vor avea nevoie de oameni pentru interacționare prin telefon și că nimeni nu poate fi...
Cristina Cileacu: Înlocuit.
Gregoire Vigroux: Înlocuit, mulțumesc. Nimic nu poate fi înlocuit cu prezenţa umană la un moment dat. Dar, este un punct de vedere personal, îmi place foarte mult Science Fiction și eu cred că Terminator și Matrix se vor întâmpla la un moment dat, sau Odiseea Spaţială 2001. Eu cred că inteligența artificială va deveni la un moment dat sfârșitul lumii. Eu sunt un tip super optimist, sunt super optimist în orice condiţii, dar din acest punct de vedere cred că robotizarea și inteligența artificială reprezintă un risc extraordinar de ridicat și nu am impresia că oamenii realizează ce se va întâmpla. Sincer.
Cristina Cileacu: Ok.
Gregoire Vigroux:... Mai avem timp până când va fi cazul.
Se schimbă condiţiile cerute de angajaţi
Cristina Cileacu: Nu este scopul emisiunii noastre să speriem pe nimeni, dar încercăm să avem o dezbatere. Vorbim din nou despre oameni și despre faptul că se găsesc tot mai greu oameni bine pregătiți pentru diferite meserii. Ce faceți cu oamenii pe care reușiți să îi găsiți și să-i integrați în companie? Cum să îi păstrați, cum îi motivați să rămână aici și să nu plece la concurență?
Gregoire Vigroux: Ce am observat este faptul că, atunci când vorbim despre firmele internaționale, mai ales aici, în București, toţi oferim salariile de categorie similară, la același nivel. Mai ales când este vorba de domeniul nostru, care este BPO. Suntem aproape la același nivel. Ce face diferența pentru noua generație de oameni, este cultura. Oamenii nu mai sunt interesaţi doar de salariu, ci şi de: cine este firma voastră, ce face, şi ce vedem la oamenii tineri, întreabă foarte mult: ce faceți în domeniul responsabilităţii sociale? Ce faceți în domeniul sustenabilității? Pentru că ei vor să lucreze pentru o firmă care are valori asemenătoare cu valorile pe care le au ei. Și asta este super interesant. Și de exemplu, noi avem o echipă de 30 de persoane în departamentul de recutare aici în București și întreabă la fiecare interviu: de ce ai venit la noi, de ce eşti interesat un job în firma noastră? Și mulți oameni în fiecare an sunt tot mai mulţi cei care spun pentru că aveți o inimă, sunteți o firmă cu inimă, pentru că aveți o fundație și prin ea ajutați multe asociații caritative din România, faceți days of giving, acțiuni de...
Cristina Cileacu: Voluntariat.
Gregoire Vigroux: Voluntariat cu oameni, cu angajați și asta pentru ei contează foarte mult. Și asta mă bucură foarte mult. Asta înseamnă că oamenii sunt motivați și de valorile pe care firma noastră le are, nu mai este numai despre banii lunari, despre salariu, dar este despre cultură, este despre valori și cred că asta este ceva foarte pozitiv pentru societatea română. Asta înseamnă că oamenii sunt mai deschiși.
Lipseşte ABC-ul educaţiei financiare
Cristina Cileacu: Ultima întrebare aș vrea să fie tot despre educație. Românii au tendința să cheltuie mai mulți bani decât câștigă pentru nu știu, pentru a arăta în afară un nivel de trai pe care de fapt nu îl au în realitate. Asta vine și din faptul că educația financiară nu a fost inclusă în programele școlare foarte mult timp și nici acum nu cred că este inclusă prea mult. Este prea târziu să te educi în acest sens și la o vârstă ca a noastră?
Gregoire Vigroux: Este adevărat că în România, când primim salariul, mergem la restaurant cu prieteni. Da, cheltuim banii și asta nu este tipic românesc, este la fel în alte țări din regiune, am observat exact la fel în Moldova, la bulgari și în alte țări. Este adevărat că în Franța nu este cazul, dar românii sunt un popor foarte generos și asta contează foarte mult, pentru că atunci când primesc banii sau când este ziua cuiva, un prieten român plătește pentru toată lumea.
Cristina Cileacu: Generozitatea e bună, dar trebuie să aibă și nişte limite.
Gregoire Vigroux: Am înţeles ce aţi spus, da, clar cred că lipsește ceva la nivel educațional și nu știu cum putem schimba lucrurile. Poate încă o dată, la nivelul copiilor, așa cum am povestit mai devreme, că este o lipsă de educație digitală, cred că trebuie și la nivel de copii, la școală, educație financiară. Asta lipsește foarte mult în România, din păcate.
Cristina Cileacu: Grigoire Vigroux, președinte La French Tech România.
Gregoire Vigroux: Grigore Vigrulescu, că sunt aproape român, acum că sunt în România din 2007, deja. Poate data viitoare când ne vedem o să vin cu pașaport românesc. Da?
Cristina Cileacu: Ok.
Gregoire Vigroux: Ar fi...
Cristina Cileacu:...Ar fi minunat. Succes! Mulțumesc!
Gregoire Vigroux: Merci mult!
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
