Pe muntele de aur nu mai locuieşte aproape nimeni
Roşia Montană pare un loc pustiu, blocat în timp. Casele sunt părăsite iar pe uliţe rar mai trece vreun om. Se fac doi ani de când firma canadiană care voia să exploateze aurul în zonă a plecat pentru că nu a primit avizele necesare. 400 din cei 500 de salariaţi ai firmei sunt acum şomeri.
Rozalia Drumuș şi-a trăit toţi cei 85 de ani la Roşia Montană. S-a opus de la început proiectului minier şi consideră plecarea canadienilor un lucru bun. Tot îi compătimeşte însă pe tinerii care nu mai au un loc de muncă.
Rozalia Drumuș: „Dap-ăi că bine-i, că nu ne răscolesc toată Roșia. Era dezastru. Și oamenii or trăit și cu mineritul, or trăit și cu pământul.”
Alţii se gândesc că exploatarea auriferă le-ar fi adus prosperitate.
„Dezastru, nu mai sunt locuri de muncă și tineretul trebuie să plece în altă parte. În 20 de ani Roșia Montană va dispărea”, spune un localnic.
Potrivit administrației locale, odată cu încetarea activității, compania canadiană nu a mai plătit taxe și impozite de 400.000 de lei pe an către bugetul local. Din cele cinci magazine care funcţionau în zonă doar două mai sunt deschise. Iar din cele cinci pensiuni deschise în urmă cu 10 ani, doar una a supravieţuit.
Ovidiu Felea, viceprimar Roșia Montană: „Au plecat foarte mulți tineri să lucreze la Alba Iulia, alții au plecat în străinătate. În afară de minerit, creșterea animalelor, agricultură se poate face, în rest alte oportunități în momentul de față nu văd.”
Exploatarea auriferă de la Roşia Montană a fost închisă in 1997. Imediat, o firmă din Canada a anunţat că e interesată să preia proiectul minier. A urmat o perioadă de boom financiar pentru localnici, dar şi o reacţie negativă din partea societăţii civile.
Andrada Velciov, reporter Digi24: „Înainte de 1997, în satul Roșia Montană erau 500 de case. Mai bine de 200 dintre acestea au fost cumpărate de la proprietari și apoi demolate. Dintre cele care au mai rămas în picioare, mare parte sunt acum pustii.”
Unora li s-au promis case noi într-un cartier care urma să fie ridicat de compania străină, la ieşirea din localitate.
Andrada Velciov, reporter Digi24: „Cartierul Piatra Albă nu a mai fost construit. A fost amenajat doar drumul de acces până la el. Oamenii care au așteptat încă din 2007 să se mute aici au fost nevoiți, în final, să se stabilească în alte părți.”
Alţii, mai norocoşi, au fost strămutaţi la Alba Iulia, unde firma canadiană a construit mai multe case. Gheorghe Cornea, care a lucrat în minerit 28 de ani, locuieşte în cetate de şapte ani.
Gheorghe Cornea, fost localnic din Roşia Montană: „Foarte bine e, faţă de unde am locuit. Suntem bătrâni acum, ne trebuiau lemne... Aici avem gaz.”
Reporter: „V-aţi mai muta acolo?”
Gheorghe Cornea, fost localnic din Roşia Montană: „Niciodată! E pustie zona.”
Reporter: După părerea dumneavoastră, ar mai trebui să fie minerit în zonă?
Gheorghe Cornea, fost localnic din Roşia Montană: „Ar trebui să fie, da' nu în ritmul acesta, aşa de mare, să se lucreze mai puţin.”
Autorităţile judeţene nu au găsit soluţii pentru stoparea derapajului economic.
Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba: „Închiderea mineritului în zona munţilor Apuseni a afectat mai multe localităţi şi populaţia din întreaga zonă, dar asta nu înseamnă că nu se poate face şi altceva. Drumuri judeţene, apă, canalizare, proiecte de dezvoltarea turismului.”
În cele 16 sate ale comunei Roșia Montană mai trăiesc acum aproape 2.500 de oameni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
