Viaţa oamenilor dintr-un sat din Gorj a oscilat între noroc şi tragedie, după deschiderea unei exploatări miniere acum 20 de ani. Dacă în primii ani s-au bucurat doar de beneficii, au fost de ajuns câteva ore ca totul să se năruie. O alunecare de teren cauzată de exploatarea minieră a distrus 90% din locuinţele din sat. Oamenii au rămas pe drumuri şi acum regretă că şi-au dat terenurile minei.
Maria Safaliu are 75 de ani şi se numără printre cei care în 2006 au rămas fără casă. Atunci, prefectura Gorj i-a pus la dispoziţie un modul metalic în care să locuiască. Şi-a construit însă o altă casă cu banii trimişi de copiii săi, care muncesc în străinătate. Şi aceasta a început să se crape.
Femeia nu a primit niciun leu despăgubire de la mina de lignit. În situaţia ei mai sunt şi alţi localnici din Seciuri. Unii au fost despăgubiţi, dar locuinţele pe care le-au ridicat au deja fisuri.
Autorităţiile locale recunosc că de-a lungul timpului mina le-a creat probleme, dar a adus şi avantaje: locuri de muncă şi bani la bugetul local.
Satul Seciuri nu va mai fi vreodată ce-a fost. Dintre cele 200 de case distruse în 2006, doar 70 au fost reconstruite pe vechiul amplasament. 30 de familii au fost mutate lângă Târgu Jiu, la Cojani. Tribunalul Gorj a decis anul acesta că de vină pentru distrugeri este mina și a obligat societatea să-i despăgubească pe sătenii afectaţi.