EXCLUSIV. SRI: Și în România există adepți ai grupării Statul Islamic. Cât de mare este pericolul
7 ianuarie 2015. Franţa e lovită în inimă. Cherif şi Said Kouachi, doi cetăţeni francezi, simpatizanţi ai Statului Islamic, ucid în doar câteva minute 12 oameni, în redacţia săptămânalului Charlie Hebdo.
După Londra şi Madrid, atentatul din Paris schimbă prioritățile europenilor. Cea mai mare întrebare devine aceasta: suntem în siguranţă în ţările noastre?
Ancheta făcută la Paris scoate la iveală şi o altă vulnerabilitate. Unul dintre fraţii Kouachi se întorsese din Siria, unde luptase alături de fundamentalişti.
Statisticile oficiale arată că, în ultimii doi ani, 5.000 de cetăţeni europeni au plecat pentru a lupta în Siria şi Irak.
Șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul Serviciului Român de Informaţii vorbește pentru prima dată despre vulnerabilităţile României în faţa pericolului terorist:
„Răspunsul meu trebuie să liniştească, dar trebuie să fie corect şi obiectiv. Nu suntem feriţi total de posibilitatea unui atac terorist în România, evident. Mergem pe nişte premise. Sunt cazuri punctuale de persoane radicalizate, fundamentaliste, care aderă dincolo de ideologie şi încearcă să sprijine aceste organizaţii teroriste”, a spus el.
Un sondaj de opinie făcut după atacul de la Charlie Hebdo arată că 79 la sută dintre români sunt de părere că în Europa vor mai avea loc atentate.
39 la sută cred că România poate fi o ţintă.
După capturarea şi uciderea lui Osama bin Laden, terorismul a căpătat alt nume: ISIS sau Statul Islamic.
„Ţara noastră este în retorica acestei organizaţii, nominalizată ca teritoriu ce trebuie cucerit, inclus în aşa-zisul Califat. România este una dintre rutele de tranzit, de transfer al acestor voluntari jihadişti către teatrele de operaţii, dar nu este exclus să fie şi rută de întoarcere pentru ei”, spune oficialul SRI.
Luptătorii europeni din Siria şi Irak, care provin în cea mai mare parte din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Belgia, revin în ţările din care au plecat. Întoarcerea fundamentaliştilor în Europa pare să fie principala provocare de securitate pentru serviciile secrete.
„Am văzut foarte mulţi tineri din Occident care vin să se înroleze din proprie iniţiativă în aceste formaţiuni militare ale Statului Islamic. Cam vreo şase luni ar dura această pregătire, după care începe educaţia în spiritul islamic sunnit, pregătire de viaţă. Pe fondul acesta, dacă există un şomaj în rândul generaţiei tinere”, nu este exclus ca şi români să se fi alăturat Statului Islamic, spune fostul decan al Facultăţii de Informaţii, prof. dr. Cristian Troncotă.
„Deocamdată nu se confirmă, dar eu am informaţii că avem şi noi câteva sute de tineri care deja au luat drumul Statului Islamic”, adaugă el.
Oficial, lucrurile stau aşa:„ Vă pot spune cu certitudine că, din informaţiile proprii, dar şi din analiza informaţiilor primite de la partenerii noştri externi, nu avem niciun cetăţean român confirmat că s-ar fi alăturat cauzei acestei organizaţii în teritorii cum ar fi Siria sau Irak. Vă pot spune că există, punctual, astfel de intenţii, de demersuri pe care SRI, împreună cu partenerii interni, au căutat şi au reuşit să îi descurajeze punctual pe aceşti adepţi combatanţi în demersurile lor de a se alătura acestei lupte. Dacă vorbim despre cetăţeni străini sau despre rezidenţi pe teritoriul naţional, au fost indentificate câteva cazuri, până în cinci situaţii, în care aceştia ulterior părăsirii teritoriului naţional au decis să se alăture acestei organizaţii”, spune șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI.
Sunt primele declaraţii oficiale ale SRI pe acest subiect. Serviciul vorbește despre cinci cetățeni străini care au avut rezidenţă în România şi care luptă acum alături de ISIS. Alte informaţii despre identitatea acestor persoane nu au fost dezvăluite.
Profilul persoanei care vrea să devină luptător fundamentalist poate fi uşor creionat de specialişti.
„Nu mai spun că trebuie să fie cunoscător de limbă, pentru că e deja o banalitate, că este un tânăr capabil şi bun lucrător pe calculator şi pe internet, este robust. Plus de asta, au posibilitatea de a câştiga 231 de lire sterline pe lună. Nu este o sumă atât de mică. Asta e suma pe care o primesc în faza în care se instruiesc, după care poate să urce”, a spus prof. dr. Cristian Troncotă.
Motivaţia financiară nu este cea mai importantă. Convingerile religioase cântăresc cel mai mult. Statul Islamic funcţionează după regulile Sharia, un cod despre care adepţii spun că e inspirat din Coran.
Imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi, de la una dintre cele mai importante moschei din Bucureşti, este de altă părere.
„Dacă există crime, procentul de nonmusulmani supuşi acestor crime este foarte mic faţă de cel al musulmanilor. Musulmanii sunt cei care mor de mâna Statului Islamic. Musulmanii sunt cei care sunt executaţi. Dacă o luăm aşa, putem spune că victimă sunt musulmanii sau victimă este Islamul. Dacă victime sunt musulmani, atunci cealată parte sau nu ştie Islamul, sau foloseşte numele Islamului sau greşeşte undeva”, spune imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi.
În drumul lor spre califatul declarat în Siria şi Irak, o parte dintre luptători se opresc pentru câteva zile şi în România.
„Majoritatea vin ca turişti, cu maşinile, şi tranzitează România pur şi simplu, nu fac lucruri rele. Probabil că aici mai au şi prieteni şi îi ajută cu bani şi informaţii. Preferă maşina, călătoriile cu maşinile, pentru că nu vin doar pentru câteva ore, doar să schimbe avionul, aici vin să stea câteva zile şi să pornească mai departe. La noi, aici, au destule posibilităţi de a se informa şi de a primi astfel de ajutoare”, spune fostul decan al Facultăţii de Informaţii.
„Avem în atenţie atât cât trebuie persoanele care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare acţiuni şi pot să vă spun că sunt acţiuni non-operaţionale: de sprijin logistic, de propagandă, de radicalizare, de facilitare a unor activităţi conexe terorismului”, spune și oficialul SRI.
Întrebat dacă astfel de situații sunt întâlnite mai des decât în urmă cu 4-5 ani, șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI răspunde: „Este important să subliniez, şi nu mă feresc să vă răspund la întrebare, e important să subliniez un aspect: riscurile teroriste pentru România sunt în cvasitotalitate externe. Nu avem un risc intern cunoscut, o reţea teroristă”.
Liderii religioşi ai comunităţii musulmane susţin că au multe semne de întrebare legate de modul în care mii de europeni au ajuns în zonele controlate de Statul Islamic. Ei arată cu degetul înspre autorităţi.
„Oamenii care s-au dus să facă atrocităţi în Siria sunt din Europa. Ce vină am eu sau familia mea de acolo? Toate statisticile arată că un procent foarte mare al luptătorilor este din Europa. Cine este de vină atunci? Siria, ca populaţie, sau aceşti oameni care au crescut aici, au învăţat aici, au fost hrăniţi aici şi au ajuns să lupte acolo? Cine trebuie să fie tras la răspundere?”, spune imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi.
Cine este ISIS și cum s-a impus
Fondat în 1999, în Irak, de fostul lider al Al-Qaida, Abu Musab al-Zarqawi, ISIS a căpătat vizibilitate internaţională în 2014. Răpirile şi decapitările televizate ale unor jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului vestici au stârnit mânia Occidentului. După războiului civil din Siria, din 2011, în doar câţiva ani, Statul Islamic a reuşit să controleze regiuni strategice din nordul ţării şi să aibă acces la rezervele de petrol. Ocuparea unor oraşe importante din Irak, Mosul şi Tikrit, a dus la creşterea puterii militare şi financiare a organizaţiei. A intrat în posesia echipamentelor armatei irakiene şi a sute de milioane de dolari din băncile prădate.
În vara anului trecut, Statul Islamic a proclamat Califatul în Siria şi Irak, primul după 1922. În opinia ISIS, toată lumea islamică ar trebui să se supună califului, adică liderului Statului Islamic.
Atacurile pe care le-ar putea pregăti în Europa următorilor ani au altă motivaţie faţă de cele de până acum.
„Nu e vorba acum despre a lua nişte ostatici, a cere nişte bani. Se pun bombe, bombe în locuri aglomerate. Aici avem un alt tip de terorism, terorismul suicidiar, care este cumplit. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla, Doamne fereşte, în România, dacă o bombă ar fi pusă la metrou sau într-un loc, într-o piaţă publică, într-o zonă aglomerată. Prezența armatelor americane pe teritoriul nostru, a dispozitivelor strategice, care și ele pot deveni o țintă”, spune prof. dr. Cristian Troncotă.
„Europa o să experimenteze şi alte astfel de atacuri. Una dintre îngrijorările mele este legată de bombele neconvenţionale. Acestea pot fi compuse din 20 de kilograme de TNT sau C4, împreună cu elemente biologice, chimice sau ceva mai rău de atât. Acestea nu vor distruge o întreagă naţiune, dar vor omorî 10.000 de oameni. Care o sa fie reacţia Europei?”, spune dr. Jonathan Fine, șeful Departamentului de Terorism și Religie de la Universitatea IDC Herzylia din Israel.
„În Europa, circulaţia este una liberă şi ne dorim cu toţii să rămână aşa, o circulaţie facilă pentru oricine. Astfel, cât de greu ar putea să ajungă un astfel de pontenţial terorist care să vizeze obiective româneşti, dar, în special, posibil obiective străine? Aici este rolul nostru”, spune oficialul SRI.
Statul Islamic se extinde din ce în ce mai mult. Adepţii săi controlează regiuni importante din Siria, Irak, Libia, Egipt, Algeria, Afganistan, Yemen şi, recent, Tunisia. Senatorul american Richard Black consideră că mai este doar un pas pentru a ajunge şi în Europa.
„Cred că este o chestiune de luni, după căderea Damascului (în mâinile Statului Islamic - n.r.), până vor fi cucerite Iordania şi Libanul. În opinia mea, în mod automat vom asista la începutul unei ofensive istorice a Islamului spre Europa şi cred că, în cele din urmă, Europa va fi cucerită”, spune Richard Black, senator republican de Virginia.
După atentatul din Paris, şefii diplomaţiei europene s-au întâlnit pentru a căuta soluţii în faţa noii ameninţări.
„Este extrem de important să ne uităm împreună şi la cauzele fenomenului de terorism, atât în ţările de origine, problemele socio-economice care determină aceste persoane să săvârşească fapte teroriste, dar şi ţările de primire din UE, unde se confruntă cu probleme de integrare socială, cu probleme economice, cu probleme de adaptare la o altă societate, la un alt mediu cultural”, spune Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe.
Bogdan Aurescu a venit cu ideea înfiinţării unei instanţe speciale, care să pedepsească faptele de terorism. Şi la nivel naţional au fost luate deja măsuri noi.
„Serviciul nostru a pus la punct un sistem de comunicare publică pe timp de criză teroristă, astfel încât mesajele autorităţilor angajate în lupta antitero să fie coerente, clare şi să aducă populaţiei acele date de care are nevoie şi indicaţii asupra comportamentului pe care ar trebui să-l adopte”, spune șeful antitero din cadrul SRI.
Cele mai vulnerabile zone rămân aeroporturile şi mall-urile.
Ultimul atac terorist care a avut loc în România a fost în 1991 şi l-a vizat pe ambasadorul Indiei la Bucureşti.
Legăturile create de Nicolae Ceauşescu înainte de 1989 cu statele din Orientul Mijlociu ar putea să fie o explicaţie pentru lipsa incidentelor de acest gen.
„În România, din 1991, de când am avut acel caz nefericit cu ambasadorul Indiei, care a fost atacat de un grup terorist indian, n-am mai avut atentate pe teritorul nostru. Nici statul român nu le-a făcut prea mari probeleme. La nivelul lui 2005, dacă îmi aduc bine aminte, ca fost director al SIE, domnul Fulga declara într-un interviu pentru o publicaţie franceză că în România nu avem terorişti, iar terorişti care sunt încadraţi, activi în diferite organizaţii, trec prin România sau vin la odihnă în România. Acest lucru însemna că nu aveau de gând să facă atentate la noi”, spune prof. dr. Cristian Troncotă.
„Au un lider foarte bine pregătit, acest Abu Bakr al-Bagdadi este absolvent de doctorat la Bagdad în studii islamice. Este un foarte bun cunoscător al Islamului. Are doi locotenenţi, locţiitori, care provin din rândul generalilor fostei armate a lui Sadam Hussein”, adaugă el.
„La început, când a venit ISIS în zonă, toată lumea i-a primit. Vorbeau frumos, se comportau frumos, dădeau hrană, dădeau curent electric. Comportamentul lor era exemplar. După ce au pus mâna pe zonă, au intrat printre oameni şi şi-au pus bazele. Lumea nu mai rezistă, nu mai suportă. Ei nu mai au stil de viaţă. Sunt obligaţi să facă ce zic ei. Ce spune ISIS aia se întâmplă. Mergi la moschee, mă duc la moschee. Copiii sunt chemaţi la antrenamente, se duc. Tinerii sunt chemaţi la luptă, se duc”, povestește Groan Lazkin, cetățean sirian.
„Sunt foarte mulţi musulmani care spun că apără religia. Religia nu trebuie să o aperi tu. Dacă e adevărată religia, atunci o apără divinitatea”, spune imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi.
Statele Unite au declanşat o ofensivă aeriană împotriva Statului Islamic. Lor li s-au alăturat alte 60 de ţări. În ultimele şapte luni au fost lansate peste 2.000 de atacuri aeriene. Distrugerile suferite de luptătorii fundamentalişti sunt considerabile, dar asta nu îi opreşte să îşi continue expansiunea. Ultima lovitură a fost dată în Capitala Tunisiei. 17 turişti occidentali au fost ucişi într-un muzeu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
