Din|interior. Preoți neinstruiți puși să îndrume țăranii în accesarea fondurilor europene. Rezultatele, un mister
Preoții au fost şi au rămas unii dintre cei mai influenţi membri ai unei comunităţi, mai ales la sate. Ţăranii le cer sfaturi şi ajutorul atunci când au necazuri. Mai nou însă, preoţii le vorbesc enoriașilor, în biserici, despre cum să obţină fonduri europene.
Anul trecut, ministrul Agriculturii Daniel Constantin şi Patriarhul Daniel au semnat un protocol prin care ministerul a primit dreptul să îi informeze pe săteni, prin intermediul bisericilor, despre proiectele sale.
„Noi am considerat că prin biserici putem să transmitem informaţii, punctuale, atunci când este nevoie pentru a informa mai bine enoriaşii sau cetăţenii din mediul rural”, afirma Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
În joc sunt sute de milioane de euro alocate de Comisia Europeană şi de Guvern, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
„Sunt activități care vor avea la bază colocvii la care vor participa preoții, sunt seminarii, excursii, discuții care vor avea loc atât la sediul Ministerului Agriculturii cât și în fiecare comună”, mai spune Daniel Constantin.
„Pământul este un dar al lui Dumnezeu, iar omul are responsabilitatea sfântă de a-l proteja și cultiva. Din acest motiv colaborarea dintre biserică și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este necesară”, spune George Grigoriță, consilier patriarhal.
Scopul protocolului este acela de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea satelor. Paradoxal, conţinutul este secret. La aproape un an de la intrarea în vigoare a acordului nu se cunosc obligaţiile pe care şi le-au asumat Ministerul Agriculturii şi Patriarhia şi nici ce beneficii au obţinut cele două instituţii, în urma colaborării.
„Eu nu am niciun fel de problemă să îl facem public, mai ales că repet, nu are atâtea lucruri spectaculoase cât aţi aştepta dumneavoastră”, spune ministrul.
„Ce este dubios în aceste protocoale de toate aceste informaţii sunt ţinute secrete?”, este părerea lui Toma Pătraşcu, vicepreşedinte Asociaţia Secular-Umanistă din România.
Reprezentanții Patriarhiei Române au refuzat să vorbească despre acest subiect. Reporterii Din|interior au vrut să afle cum s-a aplicat protocolul. Ce au constatat? În primul rând, rămâne un mister dacă a crescut rata de absorbție a fondurilor europene. Întrebarea este cât de poate de legitimă, în condițiile în care slujitorii Domnului nu au fost școliți într-o problemă care implică birocrație și cunoștințe tehnice, cum este Programul Național de Dezvoltare Rurală.
„Nu m-a instruit nimeni până acum, deci ceva, ca să spun, un comunicat de la Patriarhie sau de la Episcopie, oficial, ce şi cum să vorbim”, spune preotul Drăghici Voicu.
„Noi, ca preoţi, trebuie nu neaparat să fim instruiţi, dar să avem o bază de cunoştiiţe care să vină de la cei care sunt în domeniu”, completează preotul George Bucur.
„Păi cine să îi instruiască? Probabil trebuie să o luăm ierarhic. Preasfinţia sa, cu tot respectul să îi cheme pe episcopi la perfecţionare, episcopii să îi cheme pe preoţi la perfecţioare şi preoţii să îi cheme duminica la slujbă să spună despre fonduri europene. (...) Suntem comici”, afirmă Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii.
„Nu e treaba Bisericii să fie o anexă a Ministerului Agriculturii”, declară Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
În schimb, ministrul Agriculturii susţine că parteneriatul cu Biserica a dat rezultate.
„A funcţionat foarte bine în sensul că s-au transmis întodeauna informaţii. Aceste informaţii au ajuns mai departe la enoriaşi şi cred că lucrurile au funcţionat foarte bine”, susține el.
Ministerul Agriculturii a cerut sprijinul Bisericii pentru promovarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în condiţiile în care a cheltuit, prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, peste 5 milioane de euro în acest scop.
„Dacă cei probabil, 8.000, 9.000, 10.000 de preoţi din rural pot face mai mult decât 8.000 de specialişti în agricultură avem o mare problemă. Înseamnă că trebuie să mergem acasă şi să îi lăsăm pe preoţi să conducă Ministerul Agriculturii”, consideră Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii.
În luna mai 2013, la momentul semnării protocolului, fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală erau aproape epuizate. La acel moment, agricultorii au depus peste 100.000 de cereri de finanţare, în valoare de 15,8 miliarde de euro, din care peste 65.000 de proiecte au fost acceptate la plată.
Ţăranii care au cerut și cer sfaturi preoţilor sunt, în general, bătrâni. Ei îndeplinesc cu greu condiţiile pentru obţinerea banilor europeni, chiar și în cazul măsurilor de finanțare adresate micilor producători agricoli.
„Chiar m-aş mira acum ce fonduri ar putea accesa ca să poată să îşi dezvolte o exploataţie agricolă ţinând cont că au suprafeţe foarte mici”, declară Laurenţiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Subvenții de 500.000 de euro primite de biserici
Și totuși de ce s-a încheiat acest protocol? Foştii miniştri ai Agriculturii şi reprezentaţii producătorilor agricoli cred că, la mijloc, sunt alte interese.
„Este o chestiune de formă, de imagine, în care după părarea mea nu ar fi trebuit să fie implicată Biserica”, spune Valeriu Tabără.
În schimb, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susține ca parteneriatul cu Biserica are în vedere doar sprijinirea țăranilor.
„Nu există niciun fel de implicaţie financiară nici din partea noastră, nici din partea Patriarhiei. Nu s-a solicitat absolut nimic ci pur şi simplu este o acţiune benevolă”, declară Daniel Constantin.
Dar între Ministerul Agriculturii și Biserica Ortodoxă există o colaborare mai veche, cu o miză de sute de mii de euro. Bisericile deţin mii de hectare de terenuri agricole pentru care încasează, anual, subvenţii de la Ministerului Agriculturii, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În ultimii şapte ani, Patriarhia, Arhiepiscopiile şi Episcopiile au primit subvenţii de la agenție de peste 500.000 de euro. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi în anul 2013, atunci când a fost semnat protocolul.
Preoții oferă, pe cont propriu, un exemplu
Preoții care le-au explicăt sătenilor cum să obțină fonduri europene au făcut-o pe cont propriu și folosindu-se de propria lor experiență. Au depus proiecte de finanțare la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală și au început afaceri cu bani europeni. Unul dintre ei este Nicolae Drăghici din comuna Scrioaştea, judeţul Teleorman. Părintele Drăghici a obţinut 4.500 de euro, bani europeni, și a început o afacere în apicultură.
„De la 26 de stupi am ajuns la 63, pentru că, în urma obținerii fondurilor europene, urmând un plan, respectându-l bine, trebuie să te dezvolți în număr de familii, utilaje, tot ce îți trebuie pentru apicultură”, explică Drăghici Voicu, preot în comuna Scrioaştea.
În decurs de trei ani, afacerea i-a înflorit, spune părintele, cu sprijnul Celui de sus, dar mai ales cu ajutorul banilor europeni.
Duminica, la finalul slujbelor, părintele Draghici îi îndeamnă pe credincioși să îi urmeze exemplul.
Dar multe întrebări din partea sătenilor rămân fără răspuns. Preotul se pricepe să dea sfaturi doar în apicultură nu şi în alte activități de interes pentru ţărani cum ar fi creşterea animalelor.
„Pe viitor ar fi bine să avem un instructaj făcut, nu preoţii nu trebuie să fie luminaţi pentru treaba asta. (...) Domne, vrea omul să mă întrebe, vreau să fac pe vaci, câte vaci îmi trebuie şi eu să spun numărul”, exemplifică preotul Nicolae Drăghici.
Câţiva localnici i-au urmat sfatul şi au început afaceri, în apicultură, cu bani europeni.
„Păi cei cu albine clar preotul i-a ajutat și sunt vreo trei-patru cazuri”, spune Marian Şefu, primar în comuna Scrioaştea.
Exemplul preotului Mircea Istrate
În comuna Băbiciu, din judeţul Olt, preotul Mircea Istrate merge, din casă în casă, să îi îndemne pe ţărani să depună proiecte de finanțare cu fonduri europene.
Ca și preotul Nicolae Drăghici, părintele Monel, cum îi spun localnicii, le împărtășește sătenilor din experiența sa. În anul 2011 a obţinut finanţare prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală şi a început să cultive legume în solarii.
„Am căutat să cultivăm ceva ca să facem faţă cu munca: varză, roşii, salată, ceapă...”, spune preotul Mircea Istrate.
Când nu lucrează în solarii şi nu are slujbă la biserică, se duce la vecini să le explice cum a obţinut fondurile europene.
„Fiecare face un plan de afaceri în funcţie de viitorul său, de profilul în care vrei să pornești. Eu am făcut pe solar, tu poţi să faci pe pepeni, poţi să faci pe o altă cultură ca să zic aşa”, le explică preotul.
„Discută cu toată lumea, deci în sat când ieşim sau la piaţă le explică oamenilor”, spune un localnic.
Rugăciuni în locul experienței
Sătenii îi sunt recunoscători şi sunt interesaţi să înceapă o afacere. Dar preoţi bine informaţi precum Nicolae Drăghici şi Mircea Istrare sunt puţini. Cei mai multi preoţi de la sate nu se pricep la fonduri europene şi nu au cum să îşi ajute semenii, în afara de câteva rugăciuni.
„Mi-e greu să cred că putem vorbi fără să avem, cred că de la Ministerul Agriculturii, un material în domeniu. Noi aşteptăm să vină un astfel de material pe care să ne putem baza predica”, spune unul dintre miile de preoți.
Cereri pentru plata subvenţiilor agricole depuse pe Internet
În timp ce rezultatle colaborării dintre Ministerul Agriculturii și preoți sunt ținute la secret, un alt proiect din mediul rural, cu bibliotecari, se desfăşoară cu succes.
În anul 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, din cadrul Ministerului Agriculturii, a semnat un parteneriat cu fundaţia IREX şi au pus bazele programului Biblionet. Bibliotecile de la sate au fost dotate cu peste 3.000 de calculatoare, iar bibliotecarii au fost instruiţi să îi ajute pe ţărani să îşi depună, prin Internet, cererile de finanţare pentru plata subvenţiilor agricole.
„Peste 90.000 de fermieri au completat cererile în biblioteci și majoritatea au declarat că au economisit între două și trei zile”, afirmă Marcel Chiranov, director de program Biblionet.
Ţăranii pot să îşi depună cererile pentru subvenţiile agricole direct de la biblioteca din sat, cu ajutorul Internetului. Au scăpat de drumurile până la oraş, unde sunt sediile Agenției, de birocraţie şi de timpul pierdut la cozi.
„Este o realizare deosebită întrucât cetăţenii din comuna Coţofenii din Dos şi în mod special fermierii au posibilitatea să acceseze o serie de documente prin acest Internet”, spune primarul Gheorghe Preduca.
Constantina Vlad este bibliotecar in comuna Coţofenii din Dos din judeţul Dolj. Din anul 2012 participă ca voluntar în cadrul programului Biblionet. A fost instruită de specialiştii A.P.I.A. ca să le explice ţăranilor cum să îşi depună, prin Internet, cererile pentru plata subvenţiilor agricole.
„Prima dată mi-a fost greu, dar așa, binișor-binișor, am început să învăț. Nu sunt nici eu chiar perfect-perfect, dar oricum îi ajut, îi ajut pe cetățeni, îi ajut cât se poate de mult”, spune Constantina Vlad, bibliotecar.
Doamna Constantina nu câştigă bani din activitatea de consiliere. Are satisfacţia că poate să le fie de folos consătenilor. Localnicii îi sunt recunoscători. Au scăpat de drumul de 20 de kilometri până la sediul Agenției de Plăți din Filiaşi, de banii cheltuiţi pe transport şi mai ales de orele pierdute la cozi.
„Era sub orice critică, pentru că pierdeai un timp între opt și zece ore stând la cozi”, povestește un localnic.
De doi ani de zile, de când frecvenzează biblioteca, oamenii au devenit interesaţi şi de cărţi.
„Mai sunt şi niște pensionari care vor să citească poveşti, iarna pensionarul vine să citească poveşti”, spune Constantina Vlad.
La trei ani de la implementare, proiectul Biblionet s-a dovedit un succes, susţin iniţiatorii.
„Oamenii au economisit, nemaifiind nevoiţi să călătorească în alte localităţi, cam 1 milion de dolari în aceşti trei ani şi valoarea totală a subvenţiilor este de peste 155 milioane de dolari”, declară Marcel Chiranov, director de program Biblionet.
În prezent, Ministerul Agriculturii lucrează la realizarea noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi mizează, în acest scop, şi pe colaborarea Patriarhiei. Până când preoţii vor fi instruiţi să îi îndrume pe enoriaşi în domeniul fondurilor europene va mai trece timp. Deocamdată, ca dintotdeauna, preacuvioșii nu fac decât să propovăduiască eternul cuvânt al Domnului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
