Din | interior. Intoleranți în numele credinței: NU moschee și Catedrala Neamului. Se radicalizează societatea românească?
Centrul Bucureștiului, ora 4.30, dimineața. Doi tineri plantează, nestingheriți, cruci în intersecții. Este modul lor de a protesta împotriva a ceea ce ei consideră pericolul de islamizare a României.
O altă zi, alt protest, de data aceasta în fața Administrației Prezidențiale. „Nu vrem islam, nu vrem moschei, nu vrem Allah și nici alți Dumnezei!”, strigă protestatarii.
În ultimele săptămâni, în postul Paștelui, sute de persoane au manifestat împotriva islamului și a construcției unei mari moschei în București.
„Au destule moschei să se închine pe aici să se roage. Cred că e suficient, da?”, spune un protestatar.
„Nu vrem musulmani în România, asta e singura noastră dorință”, explică un altul.
Reporter: Nu ar trebui să fim mai toleranți?
„Nu, toleranți cu așa ceva nu suntem!”, vine răspunsul categoric.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Întotdeauna Patriarhia română s-a delimitat de orice act intoleranță în legătură cu alte culte religioase”, susține Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română.
„Sunt mai degrabă orientați spre o zonă de fanatism religios”, arată Bogdan Iancu, antropolog, lect. univ. dr. S.N.S.P.A.
În ultimii ani, românii au devenit tot mai intoleranți față de musulmani, arată sondajele de opinie.
„Este un semnal îngrijorător că putem asista la o radicalizare a societății românești”, este de părere Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.
40% dintre cetățeni nu își doresc să aibă vecini adepți ai islamului, potrivit unei anchete sociale a Centrului de Studii și Cercetări Infopolitc, realizate în anul 2015. Studiul mai arată că intoleranța românilor față de musulmani este la fel de mare precum cea față de bolnavii de SIDA.
„Teama - să îi spun - a unei părți a populației este legată într-un mod absolut evident de tot ce s-a vorbit în ultimii doi ani. Despre valul acesta de refugiați din Orientul Mijlociu și din Siria, de atentate teroriste, apropo de probleme infracționale prin diverse părți ale Europei, în special Germania, Franța, Belgia”, arată Darie Cristea, sociolog, conf.univ.dr. Facultatea de Sociologie, Universitatea București.
„Dușmănia nu vine de aici din țară, să știi. Dușmănia e din afară 100%. Românii nu fac treaba asta. Românii respectă lăcașele de cult, românii respectă deservenții de cult”, este de părere Osman Aziz, imam la Muftiatul Cultului Musulman.
„Vinovații fără vină”. Comunitatea musulmană din România a devenit victima prejudecăților
Teama românilor faţă de atentatele teroriste, care au îngrozit Europa în ultima vreme, se răsfrânge, însă, asupra comunității musulmane din țara noastră. În România, trăiesc peste 64.000 de musulmani, conform ultimului recensământ din anul 2011.
„Comunitatea de astăzi, perfect integrată în societatea românească, nu are nimic de a face cu fundamentalismele și extremismele care astăzi îngrozesc Europa”, subliniază Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.
Mohamad Rifai este un om de afaceri din Siria care trăiește în București din anul 1983. Bărbatul susține că, de curând, fiica sa, în vârstă de 20 de ani, a fost agresată pentru că purta vălul islamic. „Odată a fost în tramvai și un domn mai în vârstă se uita la ea foarte atent și foarte fix. Și l-a întrebat s-a întâmplat ceva, domnule? Nu a răspuns. A venit stația, a coborât, a urmărit-o, a scuipat-o și i-a trântit o palmă”, povestește omul de afaceri.
Acest incident nu este singular, susțin reprezentanții Centrului Cultural Islamul Azi, fundație care promovează interesele comunității musulmane.
„Până acum, sunt 11 cazuri pe care noi le-am înregistrat la noi la fundație. Toate sunt pe seama discriminării”, spune Abu Al-Ola Nagi Al-Ghithy, președintele Centrului Cultural Islamul Azi.
Scandal provocat de o eroare de comunicare. Proiectul construcției moscheii a tensionat o parte a societății
Scânteia care a aprins spiritele a fost decizia Guvernului, din anul 2015, de a pune la dispoziția Muftiatului Cultulului Musulman un teren, cu o suprafață de 11.000 de metri pătrați, pentru construcția unei moschei în București. Muftiatul este singura instituție care reprezintă comunitatea musulmană și este recunoscută oficial de stat. În prezent, amplasamentul moscheii arată ca...o pădure de cruci.
„Chestiunea construcției moscheii la București și a unui cimitir musulman nu este câtuși de puțin nouă. Este o chestiune care datează chiar de la începutul anilor 90 când cultul musulman din România, autoritățile statului turc au făcut demersuri în acest sens”, explică Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.
Darie Cristea, sociolog, conf.univ.dr. la Facultatea de Sociologie din Universitatea București, spune că „povestea cu moscheea vine și într-un moment relativ prost. După ce am discutat despre aceste probleme cu migrația, se discută despre Statul Islamic, era clar că la o parte a populației se creează un tip de asociere”.
Tensiunile religioase au luat amploare din cauza unor neînțelegeri. Anul trecut, Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman, a declarat că la București va fi construită cea mai mare moschee din Europa. Ulterior, liderul comunității musulmane a susținut că a fost înțeles greșit.
Iusuf Murat, muftiul Cultutului Musulman din România, precizează acum: „Nu va fi mega-moschee, va fi o simplă moschee care va avea o capacitate de 1.000 de persoane, similară cu moscheea Carol. Poate a fost greșeala noastră de a informa cetățenii municipiului București de ridicarea acestui lăcaș de cult”.
Bogdan Iancu, antropolog, lect.univ.dr. la S.N.S.P.A, atrage atenția că dacă faci erori de comunicare, este greu să le îndrepți la un moment dat. „Pentru toată lumea percepția a rămas că aici se va construi cea mai mare moschee”, spune specialistul.
Zvonul că Bucureștiul ar putea deveni Mecca Europei a stârnit reacția unei părți a societății civile și a clerului. Pe amplasamentul moscheii au fost înfipte sute de cruci, s-au ținut slujbe religioase și s-au îngropat porci, toate pentru a împiedica construcția lăcașului de cult.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română, condamnă aceste gesturi. „Manifestările la care faceți referire sunt absolut regretabile. Înțeleg că au fost prezenți inclusiv câțiva membri ai clerului. Vă asigur că au fost prezenți din propria inițiativă, fără să reprezinte Patriarhia Română”, dă asigurări purtătorul de cuvânt.
Osman Aziz, imam la Muftiatul Cultului Musulman, admonestează și el astfel de comportamente: „Crucea e un simbol al creștinismului, ar trebui să stea la loc sfânt, nu stă la vârful bisericii? Și tu ai îngropat porcul și la căpățâna porcului pui crucea? Asta nu e bătaie de joc de religia lui?”, se întreabă reprezentantul cultului musulman.
Doi dintre cei care nu sunt de acord cu ridicarea moscheii sunt Bogdan Grama și Andrei Tălmaciu, membri unei asociații religioase din București.
Bogdan Grama, opozant al construcției moscheii: „Noi stăm acum pe pământ brâncovenesc, pământ care a fost stropit cu jertfă de sânge de înaintașii noștri astfel încât să nu fim acum pașalâc turcesc!”.
Andrei Tălmaciu, opozant: „Noi am trăit în legea noastră ortodoxă, să ne lase așa, fără influențe!”.
Oficial, Patriarhia Română s-a delimitat de aceste acțiuni de protest pe care le consideră acte de fanatism.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt la Patriarhia Română: „Biserica Ortodoxă Română nu se opune și nu se poate opune în sensul construirii unui lăcaș de cult pentru un cult religios recunoscut de statul român”.
În realitate, moscheea va avea o capacitate mică în comparație cu alte lăcașe de cult din Europa. Moscheea de la Roma poate găzdui 12.000 de credincioși musulmani, iar cea din Londra, 10.000. Proiectul nu prevede înființarea unei universități islamice, pentru 7000 de studenți, așa cum s-a zvonit, susțin reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte și cei ai Muftiatului Cultului Musulman.
Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, confirmă: „Protocolul pe care l-am semnat cu Muftiatul Cultului Musulman sub nicio formă nu prevede așa ceva”.
„Va fi un loc, o sală, unde vor veni 10, 15 copii, cei care își doresc, musulmanii care își doresc să își trimită vara copiii să cunoască principiile de bază ale islamului”, explică Iusuf Murat, muftiul Cultutului Musulman din România.
Moscheea, temă de campanie electorală. Interesele politice au tensionat societatea
Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte, consideră că exagerările legate de amploarea proiectului au la bază interese electorale. În ultima vreme, construcția lăcașului de cult a devenit tema de campanie pentru majoritatea candidaților la primăria capitalei și la primăriile de sector. „De aceea eu cred că este incorect față de comunitatea musulmană transformarea în temă de campanie a acestui proiect care așa cum vă spuneam este în faza de autorizare administrativă”, spune el.
Transformarea moscheii în temă de campanie electorală a inflamat și mai mult spiritele.
„Nu are ce căuta. Nu există un alt loc decât lângă o biserică ortodoxă? Nu are ce căuta!”, spun cei care se împotrivesc.
O duminică obișnuită. Reporterul Digi24 se află la mănăstirea Cașin, în parohia căreia va fi ridicat lăcașul de cult musulman. Enoriașii nici nu vor să audă de acest proiect:
„Au destul moschei dacă vor să se roage. Nu trebuiesc construite altele noi!”.
(Reporter: E O.K că s-au îngropat porci acolo?) Atâta timp cât îi alungă, da! Nu m-ar deranja, orice doar să îi alunge. Am luptat vorba aia, Ștefan cel Mare cu turcii și acum...n-am înțeles?”
Oamenii se tem că moscheea ar putea deveni o pepinieră de teroriști.
Gabriel Cazacu este preotul paroh al bisericii Cașin. „Sunt temători, pentru că văd în presă fenomenul acesta al violenței, al agresivității, la care s-a ajuns în numele credinței”, explică preotul.
Slujbele religioase, în atenția serviciilor secrete
Reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte susțin însă că rolul moscheii este tocmai acela de a-i aduce pe toți musulmanii din București sub același acoperiș, tocmai pentru a elimina riscul apariției focarelor teroriste. În Capitală, trăiesc peste 6000 de adepți ai islamului, conform ultimului recensământ din anul 2011.
Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte: „Tocmai de aceea viitoarea moschee, îmi spunea domnul muftiu, va avea trei imami, un imam pentru comunitatea tradițională turco-tătară, un imam pentru comunitatea musulmană arabă, și un al treilea imam pentru românii convertiți la islam”.
În București sunt 17 moschei din care numai una este autorizată de statul român și funcționează sub autoritatea Muftiatului Cultutului Musulman. Restul moscheilor aparțin unor organizații culturale islamice. În perioada 2010-2013, o parte din aceste organizații au fost anchetate de procurorii DIICOT, fiind suspectate că au finanțat activități teroriste. Suspiciunile procurorilor nu s-au concretizat, iar dosarul penal a fost închis. Una dintre fundațiile a căror activitate a fost verificată de DIICOT este Centrul Cultural Islamul Azi, al cărui președinte este Abu Al Ola Al Ghithy.
Abu Al-Ola Nagi Al-Ghithy, președinte Centrul Cultural Islamul Azi: „Chiar noi am respectat decizia DIICOT să vină să verifice centrele noastre, casele noastre, ca să dovedim oficial că noi nu avem nimic cu DIICOT, cu țara, cu oamenii”.
Bazarul „București”. Comunitatea musulmană nu este preocupată de construcția moscheii
Dincolo de interesele și inițiativele conducătorilor clerului, musulmanii care trăiesc în București nu sunt preocupați de proiectul moscheii. Ne aflăm într-un bazar unde peste 80% dintre comercianți sunt turci și arabi. Este ora 13.30. Oamenii de afaceri își fac rugăciunea obișnuită într-un spațiu improvizat. Apoi, pleacă grăbiți la treburile lor. Sharan Mohamed este din Iordania și a venit în România în anul 1995.
Sharan Mohamed, om de afaceri: „Pentru mine cu moschee și fără moschee e la fel. Poți să faci rugăciune oriunde. Și în Biserică! Nu e ceva așa de important să facem o chestie mare să stricăm prietenia între noi”.
Ceilalți comercianți gândesc la fel.
Hashem Fares, om de afaceri: „Vedeți aici în complex 90% au cetățenia română. Mai mult de atât, mulți dintre copiii lor sunt români, români și arabi. Deci e păcat să nu ne înțelegem”.
Ayad Al Kaissi, om de afaceri: „Acum, dacă mă duc în altă parte mă simt străin. În Irak unde m-am născut, din 2003 nu am mai fost”.
În centrul Bucureștiului îl întâlnim pe Mahmud Corai, un om de afaceri din Turcia care s-a stabilit în România, în anul 2006. Corai consideră că banii pentru moschee pot fi folosiți, mai cu folos, pentru ajutorarea oamenilor nevoiași.
Mahmud Coray, om de afaceri: „Mai bine deschidem o casă de copiii, o gramadă de oameni dorm în stradă. Faceți o casă care să aibă grijă de ei, asta este omenește. Dacă turcii, conducătorii turci fac asta, ar câștiga mai multă simpatie aici în România”.
Omul de afaceri mai spune că inițiativa de construcție a lăcașului de cult a tensionat inutil societatea. În opinia sa, în spatele acestui proiect sunt interesele politice ale președintelui turc Recep Erdogan.
Mahmud Coray, om de afaceri: „Părerea mea este că vrea să obțină voturi, ați înțeles? El face moschee în Cuba, în America, în România, asta înseamnă. În fața poporului turcesc aceste acțiuni i-ar putea ridica popularitatea”.
Creștini în "Țara Semilunei". Patriarhia Română propune construcția unei case pentru pelerini la Istambul
Guvernul Turciei a pus la dispoziția României un teren în Istanbul, în semn de reciprocitate. În metropola de pe malul Bosforului trăiesc peste 2.000 de români. Patriarhia Română a anunțat că nu dorește construcția unui biserici pe acest teren, ci doar a unei case pentru pelerini. Din anul 2002, comunitatea de români din Istanbul deține o biserică ortodoxă, Sfânta Muceniță Paraschevi.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română: „Inclusiv această casă de pelerini și paraclisul adiacentul nu constituie însă o prioritate. Dacă vor fi construite, vor fi construite abia după finalizarea lucrărilor la catedrala național”ă.
De partea cealaltă, printre ortodocși proiectul grandios de ridicare a Catedralei Mânturii Neamului, a stârnit scandal și nemultumire.
„Eu sunt și contra bisericii Catedrala Mânturii Neamului. Așa mare, când din banii ăia puteau să facă spitale și să dea la amărâții bolnavi”, spune un enoriaș.
Bogdan Iancu, antropolog, lect. univ. dr S.N.S.P.A, punctează: „Evident că simbolic s-a creat un fel de problemă atunci când în același timp noi construim o Catedrală a Neamului. Adică cresc două proiecte paralele și unul din ele va fi mai mare decât celălalt. Evident că avem acestă obsesie a dimensiunilor”.
Pacea de la Rediu
Dar se poate și altfel. Departe de proiectele megalomane, de interese politice și electorale, în satul Rediu din Moldova, creștinii și musulmanii trăiesc împreună fără să se dușmănească.
Localnicii spun:
„Nu ni se par băieți răi!
Reporter: Ați fost la bairam la ei?
„Da, de două ori am prins eu”.
Reporter: Și cum vi s-a părut?
„Ei și-au făcut slujba lor după aceea ne-au pus la masă”
Daniel Câniparu este președintele Asociației Românilor Convertiți la Islam. În anul 2014, acesta a construit o moschee în curtea casei sale, chiar aici, pe pământul lui Ștefan cel Mare. Bărbatul spune că localnicii, majoritatea creștini, i-au sărit în ajutor.
Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam, explică: „Și cu o scândură și cu nu știu 20 de saci de ciment și cu jumătate din lemnăria de care am avut nevoie. Fiecare după putința lui și dorința lui a ajutat”.
Daniel Câniparu consideră că poporul român ar trebui să fie tolerant mai ales în contextul în care tensiunile religioase au luat amploare în Europa.
Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam: „Noi putem să alegem să fim oameni buni sau nu. Oamenii credincioși întodeauna vor hotărâ să fie oameni buni, indiferent în ce cred ei”.
Islamofobia, un fenomen în ascensiune în Europa
În ultimii ani, Europa a devenit un spațiul al intoleranței din cauza atentatelor teroriste comise de islamiștii radicali. În țările din vest, islamofobia este un fenomen în creștere, arată un raport al institutului RAND Europe, instituție care militează pentru îmbunătățirea politicilor comunitare. În Germania, organizația naționalistă PEGIDA, care protestează împotriva islamizării Europei, atrage tot mai mulți adepți.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română:
În acest context în care Europa este agresată, evident, de oameni care nu reprezintă spiritul islamului autentic, dar care totuși o fac fie și în numele fals al islamului, în acest context nu ne mirăm că apar, nu doar în spațiul românesc și în spațiul occidental apar proteste.
„Unitate națională, să apărăm a noastră țară! Aici e pământ românesc, nu e pașalâc turcesc!” - sunt sloganuri strigate la un astfel de miting.
Lipsa dialogului și a informării corecte a populației au făcut și din România un spațiu în care intoleranța religioasă este în creștere. Există explicații:
Darie Cristea, sociolog, conf.univ.dr. Facultatea de Sociologie, Universitatea București: „Pe anumite subiecte sensibile cred că informarea publicului este cheia acestei probleme, pentru că altfel publicul își crează propriile povești, propriile narațiuni. Musulmanii se tem de cum se uită lumea la ei, oamenii se tem că au în cap scenariul văzut la televizor în Belgia, din Franța”.
Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam: „Românul, din cauza vieții de zi cu zi, alertă, grăbită, devine din ce în ce mai superficial, mai răutăcios, mai indiferent și deja consideră o normalitate ca orice informație primește, haț, a îngițit-o”
Interese politice la nivel înalt, campanii electorale în care religia a devenit temă de dezbatere, proiecte ale mai marilor clerului contestate de proprii enoriași. Toate acestea au tensionat o parte a societății românești. Creștin sau musulman, indiferent de religie, Biblia, și Coranul, ne învață, până la urmă același lucru: iubește-ți aproapele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
