În România europeană, cu o Uniune care dă bani cu două mâini ca să mergem mai mult cu trenul decât cu mașina, CFR se încăpățânează să râmână încremenit în timp și în mizerie. Este o companie de stat, plătită din banii noștri. Indiferent cum se numește ministrul transporturilor și de la ce partid vine, pasagerii par să fie ultima grijă a Căilor Ferate Române. Puteți constata în imaginile de mai jos, filmate cu o cameră ascunsă. Cu camera la vedere, CFR nu ne-a lăsat să filmăm.
Gara din Timișoara dimineața, la prima oră. Am vrut să cumpărăm un bilet de tren către Caransebeș. La ghișeu deja dăm de o realitate tristă. La punctele de vânzare a biletelor se poate plăti cu cardul, însă angajații par deranjați de astfel de pretenții.
- 13 lei.
- Cu cardul se poate?
- Păi, luați-vă de la aparat cu cardul, de ce mai veniți la noi?
- Atunci, dați-mi cu cash, vă rog.
Am mers apoi la linia 3 să așteptăm trenul.
Cu țigara aprinsă, sub semnul de „fumatul interzis”
Trenul intră în gară. Este însă mai scurt decât peronul, iar oamenii se grăbesc, cu bagajele în mână, să ocolească stâlpii pentru a ajunge la vagonul la care au bilet.
Lăsăm în urmă gara Timișoara Est și urcăm și noi în tren. Un tren Regio. Conform celor de la CFR, vagoanele sunt curățate la capăt de linie, deci și băile ar trebui să fie curate... Cel puțin teoretic.
Sătul să mai aștepte o stație, un bărbat merge la capătul vagonului și își aprinde o țigară. Nu pare deranjat că o face chiar lângă semnul de „fumatul interzis”.
Câteva minute mai târziu, un alt bărbat încearcă să intre la toaletă. Trage de clanță și nu se deschide: „Baia este închisă?” se întreabă călătorul.
Trecem de Recaș și trenul încetinește. Este prima restricție de circulație de pe traseu. Șinele sunt foarte vechi, iar viteza este redusă pentru evitarea vreunui accident.
Câțiva kilometri mai departe, aceeași situație. Viteza: 11 km/h.
Ușile automate rămân deschise în mers
Ușile automate devin manuale după a treia stație, iar trenul circulă cu ele deschise. Unii călători se expun riscului.
La Lugoj, trenul se golește de călători. Ce a rămas în urma lor? Deși în coșul de gunoi este loc, călătorii au preferat să lase pe scaun un cadou celor de la CFR.
Luăm la rând compartimentele și găsim aceeași situație. Pe lângă mizeria necurățată de mulți ani, lipsa de civilizație a călătorilor se vede cu ochiul liber.
Trenul se apropie de Caransebeș, destinația finală. O scurtă verificare a toaletelor. Sistemele nefuncționale au păstrat în vasul de toaletă toată mizeria, iar mirosul înțepător se simte de departe, din vagon. Noroc că nu prea sunt pasageri.
Trenul a ajuns la destinație cu doar 2 minute întârziere, însă condițiile fac călătoria să pară mult mai lungă.
Editor : Luana Pavaluca