România furată | Statuile, o afacere profitabilă cu bani publici
„E-al Moldovei, e fiul şi Munteniei nepot, l-a înfiat întreg poporul, Cuza Vodă-i peste tot”. Era 3 iulie 2011, la Heidelberg. Cel care recită este Mircea Cosma, prim şef al judeţului Prahova, cu o vechime de 8 ani în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Bustul din bronz al lui Alexandru Ioan Cuza era al 97-lea monument pe care îl inaugura. Iubitor declarat de istorie, Mircea Cosma voia să marcheze, astfel, locul în care murise Alexandru Ioan Cuza.
Mircea Cosma: „Veţi găsi la Helsinki donat de noi pe Enescu, pe Brancuşi, pe Eminescu, pe Nichita Stănescu. Veţi găsi la Strasbourg pe Mihai Viteazul, pe Vlad Ţepeş, pe Alexandru Ioan Cuza şi pe Nicolae Titulescu”.
De la dezvelirea lui Cuza de la Heidelberg şi până astăzi, Mircea Cosma şi-a mai adăugat coroanei de statui încă 36 de monumente. Printre ele: bustul fostului preşedinte american Ronald Reagan sau cel al lui Henric al IV-lea, puse în faţa Colegiului „Mihai Viteazul" din Ploieşti.
Din 2004 şi până în 2007, Mircea Cosma, prin intermediul fundaţiei Societatea Cultural-Istorică Mihai Viteazul, a mai năşit 12 busturi în parcul Constantin Stere de lângă Ploieşti. Două îl înfăţişează pe scriitorul şi politicianul Stere, iar alte 10 - pe prietenii săi de la revista Viața Românească.
Mircea Cosma este membru fondator și al Fundației Constantin Stere, înființată în 2002, din inițiativa Suzanei Stere, nora lui Constantin Stere. Proaspăt sosită de la Paris, în 2002, Suzana Stere donează fundatiei conacul familiei și 50 de hectare din parcul Bucov şi îl lasă pe Mircea Cosma să se ocupe de asociaţie. Tot cu bani din donații, președintele de consiliu județean amplasează ăatru busturi ale lui Stere în Republica Moldova şi pe Aleea Scriitorilor din Parcul Bucov.
Societatea Mihai Viteazul a finanţat şi bustul de bronz al lui Alexandru Ioan Cuza din Florești, Prahova. Statuia a costat 6.000 de euro, iar soclul, 1.000 de euro. Banii ar veni din donaţii.
În ultimul an, Mircea Cosma a inaugurat 11 statui: 7 în Prahova şi 4 în Republica Moldova. Satul Filipeştii de Târg de lângă Ploieşti a fost una dintre destinaţiile preferate. Mihai Viteazul, Constantin Cantacuzino şi logofătul Pană Filipescu au primit fiecare câte un bust, în iulie, august şi septembrie.
În octombrie, tot la Filipeştii de Tîrg, Mircea Cosma a ajuns la 133 de statui inaugurate de-a lungul vieţii.
Numărătoarea nu se va opri aici. Logofătul Toma Cantacuzino va completa Galeria celor cinci Cantacuzini, aşa cum a visat-o preşedintele de consiliu judeţean. Busturile din curtea Conacului Pană Filipescu sunt din bronz, cântăresc aproximativ 100 de kilograme şi fiecare a costat între 5.000 şi 7.000 de euro. Banii ar fi venit tot din donaţii.
Mircea Cosma: „Cu această coroană pe cap, bustul acesta a fost plătit, facturat, 28.000 de lei cu TVA şi toate taxele incluse”.
Sculptor a fost Constantin Ionescu, zis şi Crocodilul. Cu el încheie contract Societatea Mihai Viteazul atunci când Mircea Cosma doreşte busturi mai mici, lucrate în detaliu.
Ambele fundații conduse de Mircea Cosma, Societatea Cultural-Istorică Mihai Viteazul și Constantin Stere, au protocoale de colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din Prahova, care le livrează artiști specializați pe anumite tipuri de busturi. Prețurile le negociază direct cu sculptorul.
Mircea Cosma: „Autorii au pfa-uri, de regulă, și noi virăm acolo banii. Deci totul e cu viramente, fără bani care la place la unii să le zică negri, totul este făcut cu acte în regulă. Un bust de 150-300 de kilograme, de regulă, ajunge la 9.000-10.000 de euro, ca să vorbim în banii de azi.
În 2009, conform bilanțului, Societatea Mihai Viteazul a avut donatii de 35.714 euro și a amplasat 6 monumente din bronz. La fel și în 2012, când, potrivit bilanțului depus, Societatea Mihai Viteazul a primit donații de 23.000 de euro și a amplasat 5 busturi de bronz.
Cristina Nica, expert contabil: „2012 a fost mai slab, veniturile au fost mai mici. Au reuşit cu puţin să treacă de 100.000 de lei. I-ar fi ajuns să facă un soclu, sau 2 sau 3, dar nu mai mult”.
Anul trecut, Societatea a declarat venituri de 21.000 de euro. A amplasat 5 busturi.
Cristina Nica: „Este o sumă care, repet, ne ţine la limita subzistenţei”.
Mircea Cosma a înfiinţat Societatea Cultural-Istorică Mihai Viteazul în iulie 1990. În 25 de ani, finanţează şi amplasează 133 de busturi, efigii și statui, dintre care 30 sunt ale lui Mihai Viteazul. Bust, ecvestru, cu sabie sau cu coroană. Patru dintre ele sunt în străinătate - în Franţa, Slovacia şi în Republica Moldova.
Mircea Cosma:„ Nu cred că exista vreun loc pe unde să fi trecut Mihai Viteazul și eu să nu fi fost”.
În primii 10 ani de existenţă a Societăţii, pe vremea când Mircea Cosma nu ocupa nicio funcţie publică, a reuşit să strângă bani pentru 12 statui.
Imediat după alegerea în fruntea judeţului, inaugurările au explodat. Statui au fost amplasate în Prahova, Tulcea, Maramures, Ialomita, Iasi, Cluj, Bihor si Covasna. Un bust al lui Mihai Sturdza se găseşte la Baden Baden în Germania, un Decebal la Roma, Enescu, Eminescu, Nichita Stănescu şi Brancusi sunt la Helsinki. Titulescu, Ţepeş şi Cuza pot fi văzuţi la Strasbourg.
Mircea Cosma spune că pasiunea pentru statui i se trage de la obârşii. Pe lângă funcţia de preşedinte al Consiliului Judetean, el deţine şi un blazon de conte, care îl obligă moral, spune el, să facă acte de cultură.
Mircea Cosma: „Conte înseamnă un comitat. Un ţinut numit Conteea, cum zic azi francezii. Deci un preşedinte de judeţ ar fi asimilat cu un conte. Primarul era pe o localitate, ca primarii de azi ar fi baroni. Păi, ne-au jignit pe toţi preşedinții de consilii judeţene”.
Blazonul de conte ar fi fost oferit înaintaşilor săi de către Regina Elisabeta a cincea în 1256, ca răsplată pentru actele de vitejie în luptele cu tătarii lui Gingis Han.
Fost inginer până în 1989, apoi director de companie romano-germană, Mircea Cosma ajunge preşedintele Consiliului Judeţean Prahova în 2000.
În februarie 2014 a fost reținut de procurorii cu propunere de arestare preventivă într-un dosar de corupție în care apare și fiul său, Vlad Cosma. Este acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței. Mircea Cosma ar fi luat mită peste 4,4 milioane de lei de la patronii unor firme, pentru ca acestea să primească, în schimb, de la Consiliul Județean, contracte supraevaluate pentru întreținerea drumurilor. În aprilie 2014, Mircea Cosma este trimis în judecată. Astăzi este suspendat din funcția de președinte al Consiliului Județean.
Busturile din rășină „păzesc” primăria
Balş, judeţul Olt. Cincisprezece busturi croite dintr-o răşină specială care imită bronzul "păzesc" primăria. Jumătate sunt aşezate cu spatele la stradă. În afară de Petru cel Tânăr şi de Mihail Drumeş, restul de 13 statui înfăţişează personalităţi locale din perioada interbelică. Oameni de care mulţi dintre bălşeni nu au auzit.
Fodor Axente, profesor de română: „Apariţia acestui ansamblu sculptural a produs un şoc în viaţa oraşului. S-au mirat de ce dintr-o data au aparut atatea statui. Lumea nu era obişnuită cu aşa ceva”.
Mădălin Teodosescu: „A devenit aşa, un efect de bumerang, toata lumea care trece pe aici, băi, statuia din Balş! A rămas Balşul că are statuile alea la stradă. Că dacă aveam alte variante ocolitoare, probabil că nu mai trecea atata lume şi nu se mai lua de aceste statui”.
Până acum doi ani, în Balş erau doar un moment al eroilor, făcut în 1930, şi un bust al lui Mihai Eminescu, realizat în 1992.
Într-o zi de iulie 2013, au început lucrările la proiectul „Oraşul nou”. Banii, 20 de milioane de lei, veneau de la Uniunea Europenă. În afară de parcări, alei, trotuare, canalizare şi nouă fântâni arteziene, exista finanţare şi pentru cincisprezece socluri, dar nu şi pentru statui. Un an întreg, soclurile au stat goale.
Mădălin Teodosescu: „A fost dezbatere pe internet viz a viz de lucrul ăsta, toată lumea aştepta să apară ceva. Întrebau ce punem acolo, cine urmează”.
Sculptor a fost ales Gheorghe Rodion din Craiova.
Mădălin Teodosescu: „Sculptorul Rodion si-a oferit serviciile pentru a face aceste statui. Au venit şi alţi sculptori, dar l-am ales pentru că a fost cel mai ieftin”.
800 de euro a costat fiecare bust. Banii veneau din bugetul primăriei.
Mădălin Teodosescu: „Nu trebuie gândit la modul că decât să fi pus statuile, mai bine făceam altceva. Nu puteam sa asfaltăm nimic, nu puteam să facem absolut nimic pentru un proiect mai mare”.
În noiembrie 2014, pe socluri au apărut, pe rând: omul de radio Ioan Ion Diaconu, născut în Balş în 1937, Nicolae Teică, traducător si scriitor, Marin Truşcă, olar care a creat la Balş o şcoală de ceramişti în perioada interbelică, precum şi Paul Tomescu, preot militar de pe frontul Odessa.
Preotul Tomescu este vecin de soclu cu memorialistul şi avocatul Petre Pandrea, care i-a apărat gratuit pe bălşenii implicaţi în diverse procese. Urmează romancierul Mihail Drumeş, care a locuit o vreme în Balş, geologul Nicolae Petrulian, Nicolae Mihăescu, primarul Balşului care a inaugurat Uzina Electrică, Ana Dinculescu, învăţătoare, care a regizat piese de teatru în Balş.
Judecătorul Paul Ionescu Pastion, eroul bălşean din primul război mondial, Aurelian Florescu, şi Gheorghe Vasilescu, luptător în Răscoala de la 1907, sunt şi ei pe socluri. Lângă ei, Ion Ţurlui, director de spital în perioada interbelică, Petre D. Roşca, filantrop, şI Petru cel Tânăr, al cărui hrisov vorbeşte pentru prima dată despre Balş, în 1564.
Mihai Viteazul sau Moș Crăciun?
1 decembrie 2014, Piaţa Unirii din Slobozia, Ialomiţa. Pe o ploaie mocănească şi în cântec de fanfară, primarul Alexandru Stoica se luptă să dezvelească o statuie de patru metri. Când cearşaful cade, se iveşte un Mihai Viteazul pe soclu care, spun cei prezenţi, are ceva kilograme în plus faţă de cum şi-l imaginau. Este sculptat în piatră. Sabia e la picior. Cu o mână ridică uşor barda lângă umăr.
Alexandru Stoica: Îl dau jos! Da!
Reporter: Şi cum îl faceţi?
Alexandru Stoica: Călare!
Reporter: Doi ani m-au tocat ăştia ca seamană cu Moş Crăciun. Că n-are gât.
Mihai Viteazul din Slobozia a ajuns cel mai analizat obiectiv turistic din zonă. Oamenii i-au găsit tot felul de porecle: Moş Crăciun sau Mihai Viteazul cel Dolofan.
Cel care a comandat monumentul este primarul Sloboziei, fost militar de carieră. Pe Mihai Viteazul l-a gândit ca pe un cadou pentru cei care l-au ales.
Edilul spune că monumentul a costat 100.000 de lei, bani strânşi din donaţii. Lucrarea i-a încredinţat-o direct lui Vasile Aionesei, pictor şi grafician local, specializat în icoane, acuarelă, pastel şI natură moartă. Artistul ar fi fost cel care l-a căutat şi s-a oferit să sculpteze statuia. Fiica lui Vasile Aionesei lucra la vremea aceea ca arhitect-şef în primăria din Slobozia.
Alexandru Stoica: Că picteaza Aionesei de moare lumea. Aoleoooo! Super pictor, meseriaș. Și a zis că are și calificări de sculptor. A venit la mine cu macheta aceea. Domn'e, te pricepi? Da! Pune mâna şi fă-le. Nu e ban public, nu era cazul sa fac licitatie, n-avem nevoie de aşa ceva. Domn'e, e gata? Da! Hai sa vedem, cine ne spune că e gata? Păi, să chemam 3 specialisti. S-au uitat, domn'e, să fie monumentală. Au făcut şi un referat, scrieţi-mi şi mie. Şi au scris acolo, în referat că... corespunde. Bine, domn'e, precis? Precis! Hai s-o punem. Și de aici încolo, întreaga tevatură, că n-are gât. Păi, dacă omul te filmează cu barbă, cum să-ți vezi gatul de aicea? Păi dacă are barbă, cum să vezi gâtul? Eu am gat acuma? Uitați-vă și în istoriografie, ce am văzut noi și cum credem noi că ar fi fost, seamană figura.
Artistul Aionesei spune că l-a sculptat pe Mihai Viteazul mai masiv pentru a încerca să-i sugereze vitejia.
Artă după placul lui Piedone
În 2012, fostul primar al sectorului 4 al Bucureştiului, Cristian Popescu Piedone, justifica existența unor statui pe care le inaugurase cu un an în urmă, în parcul Lumea Copiilor. Spunea că aceste lucrări sunt arta și le-a pus special să educe gusturile.
Astăzi, Piedone nu mai e primar. Statuile au rămas. În parc, se găsesc, cu totul, 89 de statui, majoritatea pitice. Primele amplasate în parc au fost cele 76 de busturi de domnitori, scriitori, artisti și revoluționari ai României, donate în 2009 de Fundația Dan Voiculescu. La vremea aceea, Dan Voiculescu era senator al Partidului Conservator, din care făcea parte și primarul Piedone. Statuile nu au aviz de la Ministerul Culturii, sunt făcute din plexiglas și unora deja li se jupoaie capetele.
Daniel Băluță, fost viceprimar al sectorului 4 si actual primar interimar, spune că Discobolul, Helena patinată, Zeus patinat, Hestia, Leda, cele 7 Noelia cu coș și perechea de îndrăgostiți nud au fost alese după gustul și plăcerea predecesorului său.
Și cele 13 statui pitice, apărute în Lumea Copiilor în 2011, sunt tot donații. Primăria Sectorului 4 spune că nu mai are evidențele acestora.
în Orășelul Copiilor mai sunt şi alte 19 statuete din bronz. La intrarea în parc e Atlas. Ţine lumea pe umeri. La primii pași în parc, dai peste trei copii citind, cu cărți larg deschise în poală.
Cu totul, nota de plată pentru cele 18 produse din bronz s-a dus până la 112.000 lei. Atlas a costat 27.000 de lei, iar restul de statuete din parc au scos din bugetul Primăriei sector 4 suma de 85.000 de lei.
Firma care a furnizat toate aceste lucrări și în contul căreia au intrat 112.000 de lei se numește SC Felsyssteme SRL și are sediul în Maracineni, Buzău. Îi aparține lui Romica Gelu Vollert, finul primarului de Buzău, Constantin Boșcodeală.
Înființată în 2003, compania are astăzi o cifră de afaceri de peste 5 milioane de lei, profit de aproape 500.000 de lei și 35 de angajați. Se ocupă cu fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii. SC Felsyssteme SRL a fost aleasă fostul primar Piedone prin achiziție directă, în 2011.
Daniel Băluță: „Legea permite acest lucru. Deci nu este un act ilegal că s-au cumpărat direct de la firma Felsyssteme”.
Reporter: Vă cunoaşteţi cu fostul primar Piedone?
Romica Vollert : Nu. Noi nu trebuie să ne cunoaştem cu cineva ca să cumpere de la noi nişte produse de 400-500 de milioane de lei vechi. Noi am livrat şi atât, ei şi-au montat, şi-au pus poziţii cum au vrut arhitecţii. Noi suntem o firmă foarte serioasă, activitatea noastră de bază este exportul. Noi facem amenajări în Germania, România, Italia”.
Firma lui Romica Vollert a obținut contracte și cu Primăria Buzău, tot prin achiziție directă. Unul în derulare, semnat în 2015, pentru întreținerea a două fântâni arteziene din orașul Buzău și altul, pentru amenajarea sensului giratoriu din cartierul Orizont, unde a fost amplasată în 2013 o statuie din inox înaltă de 10 metri.
Peste 40 de statui la 33.000 de locuitori
Primariul Năvodariului, Nicolae Matei, candida în 2012 pentru un nou mandat. Argumentele sale? Printre altele, Statuia lui Mihai Viteazul, cea a Pescarului cu năvod, Leul şi statuete cu delfini în mijlocul fântânilor arteziene, amplasate în puncte cheie din oraş. Nicolae Matei este întronat din nou la Năvodari, după ce câştigă 70% voturi.
Astăzi, Năvodariul a intrat în rândul oraşelor cu cele mai multe statui pe cap de locuitor. Sunt peste 40 de lucrări şi 33.000 de locuitori.
Călătoria în Năvodari începe cu şase sirene, amplasate pe capetele podului de la intrarea în oraş. Primarul l-a avut model pe Manneken Pis, de la Bruxelles.
Tot la intrarea în oraş, dar pe drumul de centură, tronează statuia lui Mihai Viteazul călare. Presa locală o consideră una dintre realizările importante ale primarului Nicolae Matei.
Până în 2011, când a fost inaugurată statuia, pe locul respectiv era teren viran. Mihai Viteazul apare sprijinit în pinteni și cu barda ridicată spre cer. Întreg grupul statuar este înalt de 10 metri.
Câteva sute de metri mai încolo, din praful unui şantier de lărgire a şoselei de centură, se iţesc câteva coloane ornamentale din ipsos.
Statuia Pescarului cu năvod este amplasată în inima orașului, într-un sens giratoriu. Este tot din fibră de sticlă. Barca are 7 metri lungime, pescarul este înalt de 3 metri, iar valurile au 1,2 metri.
Florin Chelaru, viceprimar: „Am simbolizat şi valurile respective. Ea este încadrată într-o fântână arteziană. Vara curge apa înspre barca respectivă. Există şi mici coloane unde se situează aceşti peşti”.
Tot într-o zonă centrală, la intersecția străzii Midiei cu strada Mării, este amplasat un leu aurit, în mărime naturală, pe un soclu din marmură alba, de forma unei cărți închise. Și această statuie este tot din fibră de sticlă. Este străjuită de câte trei coloane romane, cu capetele aurite. Grupajul de monumente se numește Piațeta Leului.
Florin Chelaru: „Vă spun că moneda noastră naţională este leul. Noi aici reprezentăm cu adevărat o forţă la mal de mare”.
Pe lângă acest leu, mai sunt încă 6 în Năvodari, toți auriți: patru urcați pe treptele Centrului Cultural Năvodari și doi mai mici, care străjuiesc cele 12 coloane romane de ipsos de la kilometrul zero al orașului.
Lângă cei patru lei de pe treptele Centrului Cultural mai găsești: o fantână arteziană pe trei etaje cu Neptun în centru, un parc pentru copii cu un monument ornat cu șoimi, alături de o statuie care înfățișează un elefant.
Toate statuile de pe strazile Năvodariului sunt finanţate din bugetul local, niciuna dintre ele nu are aviz de la Ministerul Culturii. Primarul refuză să spună cât au costat şi ce firme le-a executat.
În 2012, primarul de Năvodari este arestat 29 de zile fiindcă ar fi dat mită un teren unui ofiţer de poliţie judiciară. Din 2012 şi până în 2015, cumulat, mai face 13 luni de puşcărie, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Procurorii spun că, în perioada 2010 - 2013, primarul Nicolae Matei ar fi mituit şi o judecătoare, i-ar fi vândut unui apropiat 60.000 de hectare din domeniul privat al oraşului, de 7 ori mai ieftin decât preţul pieţei şi ar fi făcut ilegal plăţi către Asociaţia Fotbal Club Săgeata Năvodari.
Instituţia care ar trebui să avizeze toate statuile, busturile şi monumentele amplasate în spaţiul public este Ministerul Culturii. Toate lucrările amplasate fără avizul acestei Comisii sunt ilegale. Din 2006, de când există această Comisie, şi până astăzi, aviz au primit numai 234 de monumente de for public, din câteva zeci de mii existente în toate judeţele României.
Cu cele 10 milioane de euro cheltuite în Bucureşti pe statui în ultimii 12 ani, primăria a plătit şi monumente etichetate de critici drept urâte. Printre cele mai scumpe lucrări se numără şi Memorialul Renaşterii din Piaţa Revoluţiei, sculptat de Alexandru Ghilduş, căruia i se mai spune şi Ţepuşa cu cartof. Cartoful a costat aproape un milion şi jumătate de euro.
În aceeaşi categorie intră şi statuia lui Charles de Gaulle din parcul Herăstrău, sculptată de Mircea Spătaru. Lucrarea datează din 2006, a costat 500.000 de euro şi i se mai spune Ospătarul.
Ultima cea mai controversată este statuia lui Traian de pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, sculptată de Vasile Gorduz. A fost dezvelită acum trei ani şi a costat 46.000 de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
