România furată. Promovarea turistică: banii sunt ai UE, caracatița - românească
Banii europeni atrași de România pentru promovarea turismului i-au fermecat pe mulți ca un El Dorado din care se puteau înfrupta. După ce statul a tras linie, concluzia a fost sumbră: mai mult de o treime din proiectele europene câștigate în mandatul Elenei Udrea la Turism și Dezvoltare sunt suspecte de fraudă. Cum a ajuns o încrengătură de ONG-uri și de firme conectate politic să jongleze cu banii europeni destinați promovării turismului românesc aflați dintr-un nou episod „România furată”.
ACTUALIZARE. Liviu Dorian Mihăilescu a dorit să facă următoarele precizări:
„Precizez faptul că, în anul 2009, am înfiinţat, împreună cu dl. Băncilă Cătălin, dl. Tudor Guşet şi dl. Vlad Hărăguş firma S.C. VERBAL DEVELOPMENT & CONSULTING S.R.L. La momentul înfiinţării, subsemnatul eram angajat în cadrul Ministerului Finanţelor Pubice, având funcţia de manager public, neavând nicio responsabilitate legată de gestionarea fondurilor europene, aşa cum eronat s-a prezentat în cadrul emisiunii dvs. şi în conţinutul articolului publicat pe site-ul www.digi24.ro. În cadrul Autorităţii de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului de Finanţe lucrez în prezent, începând cu luna septembrie 2010.
Mai mult decât atât, S.C. VERBAL DEVELOPMENT & CONSULTING S.R.L. nu a desfăşurat niciun fel de activitate de la înfiinţare şi până în prezent, aspect care poate fi cu uşurinţă verificat pe site-ul Ministerului de Finanţe, precum şi la Registrul Comerţului Bucureşti. Prin urmare, afirmaţia prin care spuneţi că am derulat afaceri în domeniul fondurilor europene cu persoana susnumită este falsă.
Faţă de cele mai sus precizate, consider că asocierea numelui meu cu pretinsa fraudare a unor proiecte finanţate din fonduri europene în domeniul turistic este una falsă şi de natură a-mi aduce un prejudiciu de imagine, având în vedere domeniul în care activez.”
Turismul din comunele argeșene de pe râul Dâmbovița nu duduie precum învecinatul culoar Rucăr-Bran și nici nu visează la succesul Văii Prahovei. Totuși, mănăstirile de aici au fost centrul de atracție pentru mai multe proiecte de promovare a turismului, pe bani europeni luați în exercițiul financiar trecut, 2007-2013.
„Mănăstirea Cetățuia, cu mănăstirea Nămăiești, la Valea Mare Pravăț, și Corbii de Piatră constituie un triunghi echilateral cu o încărcătură energetică foarte mare. (...) Plus că aici, la noi, la Cetățuie, e legenda lui Negru Vodă. Acolo sus, în piatră, sunt așa-zisele urme ale lui Negru Vodă și Domnița Ruxandra”, pledează Claudius Ciobanu, primarul din comuna Cetățeni.
Ce spun turiștii?
- Ați auzit de mănăstire?
- Știam de 40 de ani, de 50 de ani, dar...
- Știam de ea, am văzut-o acolo, dar treceam spre Curtea de Argeș, am mai trecut, dar n-am oprit niciodată să urcăm până acolo.
- Merită. Cred că nu este promovată cum trebuie. Niciodată, nici la televizor n-am văzut.
„Zona nu este pusă în valoare, sincer. E adevărat, sâmbăta, duminica, foarte mulți pelerini sosesc în zonă, urcă, e o potecă printre stânci, care șerpuiește vreo 300 de metri”, spune primarul Ciobanu.
Revenim la turiști.
- Accesul?
- Greu. Pentru tineri e mai ușor... Dacă ar fi un investitor să facă trepte...
- Zona e foarte frumoasă, merită, dar e greu pentru oamenii mai în vârstă”.
Totuși, pentru mănăstirea Cetățuia au existat nu unul, ci două proiecte de promovare pe bani europeni, începute în perioada 2011-2012: unul făcut de primărie, altul de un ONG bucureștean.
„Proiectul nostru, implementat de comuna Cetățeni. A fost comparată în proiectul respectiv cu Meteora, ea fiind construită pe stânci”, spune primarul.
Tot de la mănăstirea din Cetățeni pleacă însă și proiectul Asociației de Dezvoltare Rurală CCT, intitulat „Cultură, Istorie și Religie în Cetățeni, Nămăiești și Dragoslavele”. Cu o valoare totală de aproximativ 170.000 de euro, singura sa urmă palpabilă astăzi este o pagină de Facebook cu sub 200 de urmăritori și un site care nu funcționează. Primarul din Cetățeni nu a auzit de acest proiect.
„Aici a fost singurul proiect. Unul singur, „Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, legendă și tradiție”. Tot așa un eveniment de promovare, dar până la urmă primăria a făcut singură mănăstirea și atât, nu s-a mai încurcat în alte treburi. Păi bănuiesc că dacă nici dvs. nu știți nimic, nu cred că s-a implementat”, spune primarul comunei Cetățeni.
Dragoslavele
Pe urmele proiectului Asociației CCT, mergem să descoperim turismul promovat pentru comuna argeșeană Dragoslavele. Schitul de aici, o veche biserică maramureșană din lemn negru, este și reședința de odihnă a Patriarhului.
- Sunt turiști pe aicea? întrebăm un localnic.
- Deocamdată nu.
„Păi ce să zic, că nu prea avem în Dragoslavele turism”, spune primarul din comuna Dragoslavele, Ion Băcioiu. Apoi, adaugă: „Păi e schitul, dar e o simplă biserică, ce să vezi acolo? Deci, care vin, din zonă, că din alte părți nu prea vin. În Dragoslavele n-avem așa... turism. Sunt câteva pensiuni, dar slăbuț, turism”.
Primarul Ion Băcioiu nu a auzit de proiectul Asociației CCT, de promovare comună a bisericilor din Cetățeni și Dragoslavele. Știe însă de un altul.
- Au fost vreo trei zile aicea, de promovare. Cu fel de fel de formații, cu muzică, nu știu ce, dar...
- Ce promovare?
- Mi se pare că a fost prezentat de Corina Dănilă.
Era, într-adevăr, Corina Dănilă, după cum o dovedește și o înregistrare de la Muscel TV: „Cântăreți pe care cu siguranță îi doriți, pe care cu siguranță vreți să îi vedeți aici, la dvs. acasă, în Dragoslavele, în Muscel, așa încât câmpulungeni, din Curtea de Argeș, din Costești, din Pitești, de unde vă uitați acum la noi, urcați-vă frumos în mașini și haideți la Dragoslavele, să petrecem frumos, românește”.
Proiectul s-a desfășurat în 2011 de Asociația Română pentru Educație Individual Adaptată a vedetei tv Corina Dănilă și a partenerului său de viață de atunci, Norris Măgeanu. S-a intitulat pompos „Dragoslavele – slăvind istoria locului, tradițiile și legendele dragi”. Valoarea eligibilă contractată a fost de aproximativ 190.000 de euro.
„N-am văzut rezultatele. (...) Ceea ce era înainte e și acum”, spune primarul.
Proiectele din Argeș ale asociației lui Dănilă și ale Asociației CCT sunt doar două din totalul de 146 de proiecte de promovare a turismului, finanțate din fonduri europene ale Programului Operațional Regional 2007-2013, pe care Ministerul Dezvoltării le suspectează de fraudă. Asta înseamnă că circa 35% din totalul proiectelor pe bani europeni, acceptate în mandatul Elenei Udrea la Dezvoltare și Turism, ar putea să fie frauduloase. Valoarea acestor proiecte suspectate este de aproximativ 55 de milioane de euro, aproape jumătate din total. În jur de 70% din aceste proiecte au avut ca beneficiari asociații și fundații, unele dintre ele înființate nu cu mult timp înainte de a accesa banii europeni. Procurorii anticorupție și inspectorii DLAF au fost sesizați de Ministerul Dezvoltării cu privire la toate aceste suspiciuni.
Rezumând:
-POR 2007-2013, Axa 5.3, promovarea obiectivelor turistice
-mandat Elena Udrea, ministrul Dezvoltării și Turismului 2008-2012
- total proiecte: 416/total proiecte suspecte de fraudă: 146 (35%)
- total valoare eligibilă contractată 110 milioane euro/total valoare proiecte suspecte de fraudă: 55 milioane euro.
- beneficiarii proiectelor suspecte de fraudă: 70% ONG-uri, 30% administrația locală.
- DNA și DLAF au fost notificate cu privire la suspiciunile de fraudă.
(Sursa: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Turismului)
Cine este Florentina Grigoraș?
Florentina Grigoraș este un consultant binecunoscut pe proiecte europene. Proiectele de promovare a mănăstirilor de la Cetățeni și Dragoslavele, făcute de primărie și de asociația Corinei Dănilă au fost scrise de ea. Mai multe dintre proiectele sale câștigătoare, scrise pentru diverse ONG-uri, se află însă acum pe lista suspiciunilor de fraudă de la Ministerul Dezvoltării.
FLORENTINA GRIGORAȘ: „Degeaba noi scriem un proiect care este eligibil și obține punctaj mare, iar beneficiarul, din cauza faptului că nu respectă legislația, în special legea achizițiilor pentru privați sau autorități publice....Nu accesăm niște bani și după aceea facem ce vrem cu ei. Trebuie să respectăm niște indicatori care sunt stabiliți în ghid. Și bineînțeles că sunt beneficiari care de dragul de a accesa fonduri, pentru că a accesat vecinul, prietenul și așa mai departe, se trezesc că doresc să acceseze fonduri europene, fără a conștientiza că aceste fonduri publice trebuie cheltuite exact conform legislației în vigoare”.
Pe vremea când firma sa scria proiecte europene câștigătoare pentru promovarea turismului, inclusiv pentru autorități locale din județul Argeș, Florentina Grigoraș era și angajata Consiliului Județean Argeș, sub mandatul liderului PSD Constantin Nicolescu, condamnat pentru mai multe fapte de corupție. Grigoraș a părăsit instituția la începutul anului 2012.
„Dacă începuturile mele nu ar fi fost în Consiliul Județean Argeș, nu aș fi ajuns aici, pentru că acolo am acumulat informații. (...) Domnul președinte, în momentul în care era arestat și anchetat, eu eram împuternicită să reprezint, să semnez pentru trei proiecte de turism din județul Argeș”, spune Florentina Grigoraș.
Cele mai multe proiecte europene de promovare a turismului, suspectate de fraudă, au aparținut unui nucleu de ONG-uri conectate între ele fie prin relațiile celor care le coordonau, fie prin firmele pe care le-au plătit în proiecte. O rețea de șase asociații legate de antreprenorul Ionuț Vasile, prin diverse persoane care lucrau la firma sa, Origami Consulting, au contractat 30 de proiecte a căror valoare eligibilă totală s-a ridicat la circa 4,7 milioane euro. Asociația Profesioniștilor de Turism din România, condusă de fostul ministru PDL Cristian Petrescu, urmașul Elenei Udrea la Dezvoltare și Turism, a câștigat și ea 8 proiecte în valoare totală de circa 1,4 milioane euro. Asociațiile lui Cătălin Băncilă, Eco Eden și Împreună pentru Tine, au câștigat 9 proiecte în valoare totală de 1,3 milioane euro. Nouă proiecte în valoare totală de 1,6 milioane euro, scrise de Florentina Grigoraș pentru Asociația Star Education, deținută de Anca Lupeș, managerul trupei Sistem, și de percuționistul Zoli Toth, sunt și ele suspectate de fraudă.
Rezumând:
Nucleul Origami Consulting - Ionuț Vasile - 30 de proiecte -valoare eligibilă contractată 4,7 milioane euro:
-ADDI Asociația de Dezvoltare Durabilă și Intercomunitară
-ARD Asociația de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural
-BBO Asociația de Dezvoltare Rurală
-CCT Asociația de Dezvoltare Rurală
-RUROM Asociația de Dezvoltare Rurală
-Asociația SIRA (Societatea de Integrare Românească și Avangardă)
Asociația Profesioniștilor de Turism din România - Cristian Petrescu (parlamentar PDL 2008-2012, ministru al Turismului februarie-aprilie 2012) - 8 proiecte - valoare eligibilă contractată 1,4 milioane euro:
Asociația Eco Eden și Asociația Împreună pentru Tine-Cătălin Băncilă-9 proiecte-valoare eligibilă contractată 1,3 milioane euro.
Asociația Star Education-trupa Sistem-managerul Anca Lupeș, solistul Zoli Toth-Florentina Grigoraș-9 proiecte-valoare eligibilă contractată 1,6 milioane euro.
Cine este Ionuț Vasile?
Ionuț Vasile este un antreprenor bucureștean cu afaceri în PR și publicitate, dar care de-a lungul vremii a fost implicat în firme de asigurări, service auto sau în compania de construcții GNIR Holding, alături de fostul colonel SRI Corneliu Purcărea. Membru PD până în 2001, Vasile se implică în accesarea fondurilor europene, prin firma Origami Consulting, specializată în scrierea de proiecte europene, pe care o preia în 2009 de la fosta deputată PNL Cristina Pocora.
„La momentul acela eram parlamentar, eram într-un grup de prieteni, nu puteam să mai desfășor, să dețin astfel de firme și nici nu mă mai interesa. Era interesat de o firmă cu vechime și atunci am cedat acea firmă”, a declarat Cristina Pocora.
Tot în 2009, Ionuț Vasile înființează, direct sau prin diverși intermediari, cele șase asociații cu care avea să câștige cele 30 de proiecte de promovare a turismului de la ministerul condus de Elena Udrea. Ulterior, pe timpul implementării proiectelor, persoane care lucrau la firma lui Vasile, Origami Consulting, au preluat aceste asociații.
Povestea ONG-urilor lui Vasile începe în comuna Teișani, de lângă Vălenii de Munte.
Aici s-au înființat în 2009 patru dintre asociațiile controlate de Ionuț Vasile – ADDI, BBO, CCT și RUROM. Pentru asta, antreprenorul a apelat la un prieten de-al său, Daniel Iacob, mic afacerist în Vălenii de Munte.
Trei asociații au avut sau au încă sediul chiar în casa soției sale, Ana Iacob, din satul Olteni, comuna Teișani. Ionuț Vasile nu a dorit să apară într-un interviu filmat, iar Daniel Iacob nu a putut fi contactat.
„Am impresia că are sediul în București, nu știu care-i șmecheria. (...) Aici vin toate scrisorile și tot ce este... Și eu le plasez... (Le trimiteți la București unde stă dumneaei?) Da”, spune sora Anei Iacob. „Și luna trecută a venit corespondența, luna asta nu a mai venit”, adaugă femeia.
Ana Iacob este verișoară îndepărtată cu primarul din Teișani, Gheorghe Stanciu, spune sora ei. Primarul conduce comuna de aproape 20 de ani. La fiecare rundă de alegeri, a schimbat partidul: a pornit cu PD, a trecut la PSD, acum e la PNL. Stanciu știe de asociațiile lui Iacob, ba chiar a lucrat cu una la primărie, într-un proiect european.
„Îți dădeau un punctaj, dacă tu ca primărie erai asociat cu un ONG, cu un ONG local, îți dădea niște punctaj în plus, adică avea mai mari șanse proiectul respectiv. Și e posibil ca în perioada asta să se fi înființat multe ONG-uri, tocmai în scopul ăsta”, explică primarul Gheorghe Stanciu.
Asociația CCT, care a promovat printre altele și mănăstirile din județul Argeș, a pornit tot din Teișani, din satul Valea Stâlpului. A fost preluată apoi de Liviu Daniel Vasile, fratele lui Ionuț Vasile. Inițial, ONG-ul i-a aparținut Florentinei Mărculescu, din Teișani, și soțului ei.
„A fost o idee care a murit cam din fașă ca să zic așa. Voiam noi să facem multe, dar... Un after school, o chestie, o trestie aici în sat, dar n-am știut ce trebuie să fac, poate n-am fost suficient sfătuită, îndrumată. Știu că acum un an și ceva se ocupa familia Iacob”, a declarat Florentina Mărculescu.
Daniel Iacob nu este un oarecare în Vălenii de Munte, unde deține un bar în centrul orașului. Fostul deputat PDL de Văleni, Mihai Apostolache, care a părăsit PSD-ul în 2010, îl cunoaște pe Iacob, mai ales că și politicianul era implicat la vremea respectivă într-o asociație de promovare a Văii Teleajenului.
„Ne-am cunoscut atunci, în contextul în care eram deja parlamentar de zonă. În cadrul întâlnirilor pe care le țineam prin intermediul asociației, a fost și el prezent cum au fost și alți oameni din zonă, alți agenți economici. Organizam an de an o gală, în care acordam anumite diplome persoanelor implicate în viața comunității”, susține Mihai Apostolache.
Relațiile lui Ionuț Vasile nu se opresc în Prahova. La București, fostul parlamentar PDL Cristian Petrescu, urmașul Elenei Udrea la ministerul Turismului, în 2012, a lucrat și el cu Ionuț Vasile, în proiectele europene de promovare a turismului. Asociația Profesioniștilor de Turism din România, înființată și condusă până în 2012 de Petrescu, a lucrat în unele proiecte cu Origami Consulting, dar și cu firma Top Class Events, a nevestei lui Vasile.
Reporter: Era un domn, Ionuț Vasile, vă zice ceva numele?
Cristian Petrescu: Da, îmi zice. Ne cunoaștem, nu știu să fi făcut politică. Chiar nu știu. Dar de cunoscut ne cunoaștem, suntem, dacă se poate spune, prieteni.
Cristian Petrescu s-a retras de la conducerea Asociației în februarie 2012, când a fost numit să-i succeadă Elenei Udrea la Turism. Cele opt proiecte ale asociației sale, în valoare totală de 1,4 milioane de euro, au fost însă câștigate de la ministerul lui Udrea pe când Petrescu era la conducerea ONG-ului. Acum, toate proiectele respective, finanțate din Axa europeană 5.3, sunt suspecte de fraudă.
„Proiectele au fost bune, după părerea mea, au promovat regiunile istorice ale României. Vorbim de 10.000 de ghiduri, ghiduri groase, nu pliante, două broșuri în diferite tiraje, câte un CD”, spune Cristian Petrescu.
Faptul că era parlamentar PDL, cu funcție de conducere în partidul de guvernământ, în timp ce asociația sa câștiga de la o autoritate publică proiecte finanțate de UE nu i se pare o problemă lui Cristian Petrescu.
„Faptul că ești membru al unui partid sau al altuia nu văd de ce ar trebui să cântărească nici în plus, nici în minus. Că, până la urmă, și dacă ești membru al unui partid politic, nu înseamnă că ești ciumat”, susține fostul ministru.
Cine este Cătălin Băncilă?
Alte două asociații, Eco Eden și Împreună pentru Tine, deținute de Cătălin Băncilă, un tânăr implicat în diverse ONG-uri, au câștigat la rândul lor 9 proiecte în valoare contractată eligibilă de circa 1,3 milioane de euro. Proiectele, spune Băncilă, care nu a dorit să fie filmat, i-au fost scrise de o persoană din firma Origami Consulting, a lui Ionuț Vasile. Și acestea sunt acum suspectate de fraudă.
„Eu am depus atunci proiectele astea la îndemnul, solicitarea domnișoarei respective. Ne-am trezit cu scrisoare că s-au aprobat. Nu știu acum, probabil că era o bună profesionistă și le-a scris cum trebuie. Eu am cunoscut-o pe ea la târgul de turism. Pur și simplu ne-am cunoscut și mi-a propus să facem proiectele astea”, a declarat, telefonic, Cătălin Băncilă.
Coincidență sau nu, și Cătălin Băncilă avea la vremea respectivă legături cu lumea politică. În tinerețe, la mijlocul anilor 2000, Băncilă a fost lider al tineretului PNȚCD. În timpul guvernării PDL, el intră în afaceri cu funcționari responsabili de gestionarea fondurilor europene și consilieri politici. În 2009, Băncilă înființează firma Verbal Development&Consulting, alături de Petre Gușeț, Vlad Hărăguș și Liviu Mihăilescu, care dețineau diverse funcții în ministere, unele legate de banii europeni. În 2012, Băncilă devine administratorul firmei HBB Top Rebranding, deținută de Raluca Boboc, consilieră a Robertei Anastase și apoi a lui Traian Băsescu, președintele României. Anterior, firma fusese deținută de consilieri ai miniștrilor PDL, precum Cristian Hrițuc și Ovidiu Vâjială. Băncilă și Boboc apar împreună în firmă și astăzi.
Rezumând:
Cătălin Băncilă – președinte tineret PNȚCD (până în 2006)
Verbal Development&Consulting (2009) --> Petre Gușeț (Ministerul Afacerilor Europene, Ministerul Dezvoltării), Vlad Hărăguș (secretar general PNȚCD Cluj, consilier județean Cluj, consilier în Ministerul Afacerilor Interne), Liviu Dorian Mihăilescu (Autoritatea de Certificare și Plată a fondurilor europene din Ministerul Finanțelor).
HBB Top Rebranding (Băncilă intră administrator în 2012) --> 2007-2009 Cristian Hrițuc (lider tineret PDL, consilier la Traian Igaș, Gheorghe Ialomițeanu, Traian Băsescu), Ovidiu Vâjială (fost inspector ANI, consilier Ministerul Economiei, Ministerul Mediului de Afaceri), Oana Baciu (cancelaria premierului Tăriceanu, șefă de cabinet director OSIM); --> 2010-prezent Raluca Boboc (consilieră Roberta Anastase, Traian Băsescu).
Cazul Sistem
Legăturile politice nu au ținut cont de granițele partidelor, când a fost vorba de a ajunge la banii europeni destinați promovării turismului. Formația Sistem a avut parte de un mare turneu de retragere, în 2012, când formația s-a despărțit oficial. A fost vorba de concerte cu mai mulți artiști, sub titulatura „Sistem și prietenii”. Ele au fost implementate de Asociația Star Education, care era deținută de impresara trupei Sistem, Anca Lupeș, și de percuționistul Zoli Toth. Acum, ele sunt suspectate de fraudă. Zoli Toth nu a fost disponibil pentru un interviu. Am vorbit însă cu Ciprian Rogojan, cunoscut drept „Cici de la Sistem”, care acum este director de cabinet al unui secretar de stat PSD din Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
CIPRIAN ROGOJAN: „Am avut un turneu care s-a numit Pro Istoria Fest, un turneu în foarte multe orașe, de regulă unde erau cetăți restaurate. Mi-aduc aminte, chiar astăzi am revăzut proiectul cetatea Enisala, ceva magic, un loc de vis, un loc cu o încărcătură aparte”.
FLORENTINA GRIGORAȘ: „Era un proiect Sistem 10 ani, împlineau 10 ani (...) Le-am gândit o caravană, Pro Istoria Fest s-a numit, și am promovat 10 obiective turistice. În afară de evenimente, au fost realizate filme documentare care au fost distribuite pe toate canalele media din România. La Enisala au fost 20.000 de oameni. Într-un câmp, 20.000 de oameni, bineînțeles încântați de cele mai valoroase trupe ale momentului – Vunk, Holograf, Sistem și așa mai departe”.
Proiectele au fost scrise de Florentina Grigoraș, pe când lucra la Consiliul Județean Argeș, iar concertele au avut loc în 2012. Consultanța sa nu putea fi plătită direct din banii europeni, însă firmele ei Concept Media Production și West Trend Solutions au primit 8 contracte de la Asociația Star Education.
FLORENTINA GRIGORAȘ: „Ei au venit către mine. Am fost recomandată de beneficiari care au avut proiecte de succes cu noi (...) Am fost asimilată de foarte multe ori cu PSD. Pentru că mi-am desfășurat activitatea în Consiliul Județean. Asta nu mă face să mă simt rău, nu mă face să mă simt nici foarte bine”.
Experta este cunoscută pentru prețuirea pe care i-o poartă fostului ei șef de la Consiliul Județean Argeș, baronul PSD Constantin Nicolescu, după ce acesta a ajutat-o să își trateze copilul grav bolnav în străinătate.
FLORENTINA GRIGORAȘ: „Pentru mine, Nicolescu este omul Nicolescu și dacă atunci când s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu arestarea președintelui Nicolescu, toate posturile de televiziune naționale m-au surprins plângând la poarta judecătoriei, am făcut-o pentru că acest om, Nicolescu, pentru mine este al doilea Dumnezeu”.
La câteva luni după concertele Sistem pe bani europeni, Ciprian Rogojan era ales senator PDL și se însura cu fiica ministrului PDL al Economiei, Ion Ariton. La nunta lor, au fost prezenți președintele Traian Băsescu și liderul PDL Vasile Blaga.
CIPRIAN ROGOJAN: „Până la finalizarea proiectului Sistem, nimeni din formația Sistem nu a făcut politică. (...) Eu cochetam în zona politicii și a fost așa mai mult o ambiție pentru mine. Nu are nicio legătură proiectul Pro Istoria Fest cu implicarea mea politică. Pro Istoria Fest s-a încheiat în vara anului 2012, eu am devenit senator în decembrie 2012”.
În ciuda campaniei electorale și a relațiilor de familie cu PDL, muzicianul susține că a aflat cine este ministrul Elena Udrea abia când a ajuns în Parlament: „În momentul în care eu am cântat în proiectul Pro Istoria Fest, nu o cunoșteam pe Elena Udrea. Nici nu știam cine este”.
FLORENTINA GRIGORAȘ: „Cele două lumi politice, vedeți dumneavoastră... În contextul actual, politica ne-a învrăjbit. (...) Consider că n-ar trebui să existe aceste percepții populare și sunt împotriva acestor percepții”.
Caracatița românească înfrățește taberele politice
Lumile politice își deschid într-adevăr granițele atunci când vine vorba de afaceri. Acest lucru se vede cel mai bine din firmele pe care aceste asociații suspectate de fraudă le-au contractat. ONG-urile lui Cristian Petrescu și Ionuț Vasile au atribuit 6 contracte firmei Schuman Consulting. Înființată de doi consilieri ai Robertei Anastase, analistul Alexandru Coita și Alexandru Lăcustă, firma este deținută pe perioada contractelor de rude ale lui Adrian Moșneag și Vlad Hațieganu, consilieri ai ministrului PDL al Transporturilor, Alexandru Nazare. Este preluată și închisă în 2016 de fostul director de cabinet al lui Nazare, Marius Corduneanu. Alexandru Nazare nu a dorit să comenteze. Pe de altă parte, asociațiile lui Ionuț Vasile au dat contracte și către firme ale unor figuri din PSD. Firma Private Future Consulting, deținută de Andrei Hrebenciuc, fiul fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc, a primit 7 contracte. Firmele Rabo Events și Netora Net au primit 10 contracte. Ele erau deținute de Bogdan Ursuleanu, actualmente consilier al primarului PSD din Turda și partener în Rabo Events cu Eugen Răzvan Crețan, fost vicepreședinte TSD, ajuns în 2013 să ocupe funcții de consilier în ministere din guvernul Victor Ponta.
- Asociația Profesioniștilor de Turism (Cristian Petrescu), Asociația ARD (Ionuț Vasile) // 6 contracte // Schuman Consulting // Alexandru Coita, Alexandru Lăcustă (Roberta Anastase) // Adrian Moșneag, Vlad Hațieganu, Marius Corduneanu (Alexandru Nazare). (PDL)
- Asociațiile BBO, ADDI, RUROM (Ionuț Vasile) // 7 contracte // Private Future Consulting // Andrei Hrebenciuc. (PSD)
- Asociațiile CCT, ARD, ADDI, RUROM, SIRA (Ionuț Vasile) // 10 contracte // Rabo Events, Netora Net // Gabriel Ursuleanu (Eugen Răzvan Crețan). (PSD).
„Dacă vreo persoană a fost în anturajul cuiva, dar era un bun profesionist pe domeniul respectiv sau un bun prestator, dacă avea vreo firmă, nu mi se pare nimic nelalocul lui”, mărturisește fostul ministru Cristian Petrescu.
Cine este Vlad Vlăsceanu?
De multe ori, asociațiile lui Ionuț Vasile, Cristian Petrescu, Cătălin Băncilă și a percuționistului de la Sistem au apelat la aceleași firme în proiectele lor. Marele câștigător al contractelor date de aceste asociații este Vlad Vlăsceanu, cunoscut în special pentru organizarea târgului imobiliar TIMON. Firma sa, Admedia Consulta, a primit 25 de contracte de la ONG-urile respective, iar Forall Media&Andvertising, deținută de tatăl său, Mirică Vlăsceanu, încă 6 contracte.
Partenerul de afaceri al lui Vlăsceanu, Gabriel Grofu, a primit prin firmele sale Four Points, Webgreen și SIBP 28 de contracte. O altă cunoștință de-a lui Vlăsceanu, Cristian Herciu, actual administrator al clubului de fotbal Dinamo, a primit 10 contracte prin firma sa, Libra AS.
Altă firmă la care toate asociațiile au apelat la comun în proiectele lor este Ad Box din Craiova, care a funcționat doar doi ani, fiind acum în dizolvare. Asociațiile lui Petrescu și Vasile au mai apelat în comun la firmele Mind Shop, tipografia Black Shark Media a lui Cătălin Băncilă, CR Media, Sabcomi și Selective Pub-Advice deținute de Ionel Săbiescu sau Ad Net Parts. La rândul lui, Ionuț Vasile a primit, prin Origami Consulting, contracte de la asociația lui Petrescu și de la cea a formației Sistem.
Rezumând:
- Admedia Consulta (Vlad Vlăsceanu) // 25 contracte de la Star Education, Petrescu, Vasile și Băncilă
- Forall Media&Advertising (Mirică Vlăsceanu) // 6 contracte de la Star Education și Ionuț Vasile
- Four Points, Webgreen, SIBP (Gabriel Grofu, partener de afaceri Vlad Vlăsceanu) // 28 de contracte de la Star Education, Petrescu și Vasile
- Libra AS (Cristian Herciu) // 10 contracte de la Star Education, Vasile și Băncilă.
- Ad Box // 13 contracte de la Star Education, Petrescu, Vasile și Băncilă
- Mind Shop (9 contracte), Black Shark Media (Cătălin Băncilă, 5 contracte), CR Media (6 contracte), Sabcomi și Selective Pub-Advice (Ionel Săbiescu, 19 contracte), Ad Net Parts (6 contracte) ----Petrescu și Vasile.
- Origami Consulting (Ionuț Vasile) // 3 contracte de la Star Education și Petrescu.
„Ne-am intersectat nu neapărat cu cei de la Sistem sau cu asociațiile respective. În general, din ce-mi aduc aminte, existau invitații de participare pentru proiectele respective. Tot ce presupunea parte de publicitate în respectivele proiecte” - este explicația pe care o are Vlad Vlăsceanu.
Pe lângă experiența în imobiliare și publicitate, Vlad Vlăsceanu a fost implicat în zona de consultanță politică, fiind director de campanie pentru Mugur Isărescu în anul 2000 sau pentru un candidat PNL. Firma lui, Admedia Consulta, a lucrat în mai multe campanii pentru diverse partide. Le vindea materiale de publicitate electorală.
„Și astăzi avem clienți din zona politică și din toate eșichierele politice. În tinerețe am activat oarecum și în zona politică. Ceea ce vă pot spune este că am avut clienți de la PSD, PDL, PPDD, Nicușor Dan la vremea respectivă, dacă nu mă înșel și Gheorghe Piperea. Cred că singura formațiune pe care n-am avut-o client în anul respectiv a fost UDMR-ul”, spune Vlad Vlăsceanu.
Ca și liderii ONG-urilor cu care a lucrat în proiectele europene, Vlad Vlăsceanu susține că nu i-au folosit conexiunile politice. Întâmplător, el deține și o firmă cu soția fostului ministru PSD al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.
„Este o firmă care nu a beneficiat de nicio activitate. Cu Nicu Bănicioiu mă știu din studenție, el era președintele organizației studențești de la Medicină, eu eram președintele organizației studențești de la Construcții”, spune Vlăsceanu.
Beneficiarii proiectelor europene suspectate de fraudă susțin că nu cunosc în ce constau exact fraudele suspectate de autorități și că de câțiva ani de când durează verificările, banii europeni ceruți la decontare le sunt blocați, ceea ce le provoacă pagube.
Reporter: Suspiciunea de fraudă care ar fi, din partea statului, după atâția ani?
Florentina Grigoraș: Sincer? Că au apărut mai multe firme pe același beneficiar. Acel beneficiar dacă a avut o legătură și a avut un contract încheiat cu succes cu un furnizor, el putea să-l ia pe acel furnizor de 100 de ori.
O altă nedumerire a beneficiarilor suspectați de fraudă este clasica întrebare „de ce tocmai acum”.
„Este un elan din partea statului pe care îl consider la momentul acesta un abuz. Aceste dosare, când intră la plată, sunt verificate nu de doi ochi, sunt verificate de 10 ochi Acum vine statul român să-și dea în cap, să spună că n-a fost capabil în momentul acela să verifice?”, spune Florentina Grigoraș.
Surse oficiale din Ministerul Dezvoltării, care nu au dorit să ne ofere un interviu filmat, au precizat că verificările în proiectele europene încep după ce acestea sunt implementate, iar autoritățile au dreptul să verifice proiectele și la 5 ani de la închiderea lor. Suspiciunile de fraudă reies din următoarele situații:
-cum au fost atribuite contractele de către ONG-uri
-conformitatea și realitatea cheltuielilor, rezonabilitatea prețurilor
-conflicte de interese, principiul concurenței, stabilirea valorilor estimate și a prețurilor de atribuire.
Scopul final al acestor verificări: protejarea intereselor financiare ale UE în România și respectarea principiului bunei gestiuni financiare.
-verificările se pot face și la 5 ani după încheierea proiectelor.
Suspiciuni de fraudă:
-cum au fost atribuite contractele de către ONG-uri;
-conformitatea și realitatea cheltuielilor, rezonabilitatea prețurilor;
-conflicte de interese, principiul concurenței, stabilirea valorilor estimate și a prețurilor de atribuire.
Scop final al verificărilor: protejarea intereselor financiare ale UE în România; respectarea principiului bunei gestiuni financiare.
-DNA și DLAF au fost informate de Ministerul Dezvoltării.
„Este un elan nejustificat al Ministerului Dezvoltării, de acum un an sau de doi ani, să facă o verificare. Probabil că a existat un exces de zel ca acest guvern să verifice ce a făcut în perioada aceea Elena Udrea”, spune Florentina Grigoraș.
„Până la urmă, ca om de afaceri, nu cred că ții ba de unii, ba de alții, că, presupunând că o duci bine atunci când partidul respectiv e la putere, dacă stai să-ți iei contractele numai pe cârca unui partid, ar însemna că dup-aia nu mai ai niciun contract”, consideră Cristian Petrescu, fostul ministru al turismului și dezvoltării regionale.
„Am prieteni și din PSD, am prieteni și din USR, și din PMP, și din UDMR, din PNL. Recunosc că am fost curtată să intru în politică. Nu-mi trebuie”, dă asigurări Florentina Grigoraș.
„Fiecare om, nu numai om de afaceri, e dator să încerce, dacă consideră că poate să obțină un profit”, conchide fostul ministru Cristian Petrescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
