România furată. Noii „băieți deștepți” din energie
O întâmplare stranie despre care nu se vorbeşte. În luna ianuarie consumul de curent electric din România a atins cote istorice. La fel şi preţul, dar nu neapărat din cauza consumului. Bilanţul de până acum: jucători importanţi se confruntă cu insolvenţă, iar alţii au rămas fără licenţe de tranzacţionare. Nici companiile statului nu a fost ferite de acest domino. CFR, spre exemplu, a rămas fără contract de furnizare a energiei electrice. Costurile în plus, pe acest vârf istoric, sunt cu aproape 100 de milioane de euro mai mari decât în mod normal. În buzunarele cui au intrat banii, cine plăteşte şi mai ales cine este vinovat pentru situaţia creată, aflaţi dintr-un nou episod „România furată”.
Pe 16 ianuarie, la patru zile de la ultima declaraţie a ministrului Energiei Toma Petcu, la ora nouă dimineaţa, preţul unui megawatt ora tranzacţionat atingea 449 de lei. Cu 60 de lei mai mult decât la momentul anunţului. Pe fondul frigului extrem, al secetei care a afectat bazinul hidrografic al Dunării şi al consumului ridicat, preţul maxim este atins pe 1 februarie: 680 de lei pe megawatt oră, de aproape trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016 (235 lei).
Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România: Preţul mediu pe ianuarie 2017 a fost cu 78,6% la sută mai mare decât preţul pe ianuarie 2016 pe PZU... dar este vorba de un preţ mediu atenţie... în primele zile şi din ianuarie anul acesta au fost comparabile cu cele de anul trecut 00,11,32 MUSCA 00,11,47 pare a fi ceva surprinzător... E greu să zic dacă a fost firesc sau nefiresc.
Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu la Academia Română: Au apărut dacă vreţi nişte evenimente care ţin de percepţia de piaţă şi de psihologia colectivă a funcţionării pieţei comerciale. Evenimente care au fost date de anunţul că nu mai avem rezerva de cărbune suficientă.
Reporter: A fost binevenit anunţul în astfel de condiţii?
Ionuţ Purica: A fost binevenit pentru cine a vrut să vândă energie mai scump!
Nicolae Havrileţ, preşedinte A.N.R.E.: Energia solicitată în surplus de consumatori a generat costuri de 440 de milioane de lei, suplimentar pentru aceasta perioadă.
Sistemul de producţie şi distribuţie a energiei electrice din România a fost recalibrat şi modernizat după cutremurul din 1977. La două luni de la dezastru, pe 10 mai, România se confruntă cu cea mai mare pană de curent generalizată din istorie. Experţii din energie susţin că pagubele materiale au fost mai mari decât cele produse de seism.
Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România: Programrea sistemului se făcea numai pe raţiuni tehnice şi economice legate de costul minim al combustibilului. La începutul anilor 90 a apărut această teorie de programare a sistemelor mai degrabă pe raţiuni economice. Totuşi, regulă de bază o constituţie totuşi siguranţa alimentarii consumatorilor cu energie electrică.
După 1990, piaţa de energie din România rămâne tot monopol de stat. Fostul Departament al Energiei Electrice și Termice din Ministerul Energiei este reorganizat în Regia Autonomă de Electricitate - Renel. Colosul administra toate activitățile din domeniul energiei electrice: producţie, transport şi cablurile care ajungeau în casele românilor.
În 1994, Guvernul Văcăroiu înfiinţează „Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic". Executivul scumpeşte curentul electric cu 12% doar pentru întreprinderi şi firme. Banii ar fi trebuit să fie cheltuiţi pentru modernizări şi protecţia mediului.
RENEL supravieţuieşte opt ani. Înregistreză pierderi şi datorii uriaşe la bugetul de stat.
În 1998, Guvernul Radu Vasile începe reorganizarea sectorul energetic. Înfiinţează Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru a ţine sub control preţurile. Tot atunci adoptă şi programul de restructurare şi redresare financiară a RENEL.
În fapt, RENEL se desfiinţa şi Executivul înfiinţa un holding, CONEL, cu patru filiale: Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica şi Electrica. Aceasta din urmă trebuia să se ocupe exclusiv cu distribuţia și furnizarea energiei electrice.
La 31 mai 2000, când se desfiinţează, CONEL acumulase datorii de aproape 300 de milioane de dolari. 274,1 mai exact. Peste 100 de milioane (108,6) erau credite acordate de Ministerul Finanțelor.
Tot în 2000, prin hotatare de guvern, este înfiinţată societatea comercială Operatorul Pieţei de Energie Electrică "Opcom" - S.A, că filială a noii Companii Naţionale de Transport a Energiei Electrice - Transelectrica S.A.
Noul organism, aflat în subordinea ministerului Economiei, are ca scop „administrarea pieţei energiei electrice prin asigurarea desfăşurării continue, ordonate, eficiente, echitabile şi transparente a tranzacţiilor şi a contractelor comerciale în condiţii de reglementare, cu privire la protecţia participanţilor licenţiaţi pentru producere sau furnizare, precum şi a consumatorilor eligibili”.
Printre atribuţiile OPCOM, potrivit statutului din 2000, intra şi o serie de drepturi de reglementare a pieţei. Printre acestea se numără „suspendarea temporară a activităţii participanţilor care produc perturbarea funcţionalităţii unui segment din piaţa de energie electrică, atunci când se constată nereguli, din iniţiativă proprie sau a operatorului de sistem, conform reglementarilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei”.
OPCOM este parte a procesului de liberalizare a pieţei de energie, programată pentru 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană. Asta înseamnă trecerea de la utilizarea centralizată a resurselor la tranzactioanarea după criterii de cost şi disponibilitate, în funcţie de cererea şi oferta de pe piaţă. Pentru sistemul informatic şi implementarea proiectului, Bucureştiul accesează fonduri PHARE iar în 2005 OPCOM administrază primele tranzacţii pe piaţa de energie.
În acelaşi an noul ministru al Economiei şi Comerţului, Codruţ Sereş, cere scoaterea OPCOM de sub Transelectrica şi transformarea într-un organism independent, similar unei burse de mărfuri. Proiectul este îngropat.
Un an mai târziu OPCOM raportează tranzacţii cu energie electrică de 140 milioane de euro doar pe una dintre pieţele pe care le supervizează. Tot în 2006, DIICOT începe urmărirea penală în cazul lui Codruţ Sereş în dosarul Privatizărilor Stategice. Faptele constatate de procurori: trădare prin transmitere de secrete şi aderare la grup infracțional.
Anomalii în serie
Februarie 2017. La 17 ani de la înfiinţarea OPCOM, pe una din pieţele administrate de companie se înregistrează o serie de anomalii. La scurt timp, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie anunţă printr-un comunicat de presă ca doi furnizori de energiei electrică rămân fără licenţe de tranzacţionare. Motivul: „Nu sunt îndeplinite condițiile legale/contractuale pentru încetarea contractelor de furnizare încheiate de aceste societăți cu clienții finali, pentru a fi posibilă preluarea clienților finali respectivi de către furnizori de ultimă instanță”.
Decizia ANRE vine după ce ambele societăţi, Arelco Power SRL şi Arelco Energy SRL au notificat autoritatea că se află "în incapacitate de livrare a energiei electrice către consumatorii finali, date fiind condiţiile și evoluțiile pe piaţa energiei electrice". Scrisorile, transmise pe 27, respectiv 30 ianuarie, au venit pe fondul preţurilor record practicate pe aşa-numita Piaţă pentru Ziua Următoare, prescurtat PZU. Aceasta este una dintre cele opt pieţe de tranzacţionare administrată de OPCOM. De aici cei doi furnizori cumpărau energie la un preţ stabilit liber de cererea şi oferta de pe piaţă cu o zi înainte şi o livrau consumatorilor finali a doua zi, cu care aveau contracte pe termen lung, la un preţ prestabilit.
Prof. dr. Virgil Dumbravă, specialist în pieţe de energie Institutul Politehnic: Aceste variaţii de preţuri au fost întotdeauna avute în vedere. Există momente, zile, ore, în care pe piaţa de energie electrică preţul este foarte mic fata de preţurile din luna ianuarie de 600- 650 de lei pe megawatt oră. Sunt momente în care energia electrică costă câţiva lei pe megawatt oră.
Ionuţ Purica: O să constataţi ca tranzacţia de energie, deci energia tranzacţionata, e intotdeuna mai mare decât energia consumată. Nu e egală... ce înseamnă asta... că energia tranzacţionata trece prin mai multe tranzacţii decât producător, consumator”.
Nicolae Havrileţ, preşedinte A.N.R.E.: Este o piaţă transparentă şi de aceea considerăm că nu a avut loc o manipulare a pieţei, ea a funcţionat foarte bine, energia electrică a fost, dar în cantităţi mai mici decât în perioadă normală de consum normal a anului.
Arelco Energy SRL (înfiinţată în 2014) şi Arelco Power SRL (înfiinţată în 2003) aveau licenţele de furnizare a energiei electrice valabile până în 2020, respectiv 2021. De altfel grupul deţine licenţe de tranzacţionare şi în furnizare de energie electrică în Ungaria şi de comerţ cu energie electrică în Serbia.
În România, ambele societăţi au acţionariat comun şi sunt administrate de Cornelius Pop.
Robledo Investments Limited, un off-shore cipriot, deţine 95 la sută din fiecare societate iar Robert Neagoe câte cinci la sută.
Acesta din urmă este fostul şef al Direcției juridice din cadrul Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie şi fost preşedinte al consiliului de administraţie al Hidroelectrica.
Robert Neagoe a fost urmărit penal în Dosarul Privatizărilor Strategice, alături de foştii miniştri Codruţ Şeres şi Szolt Nagy sau Stamen Stantchev şi Vadim Benyatov. Toţi cei implicaţi în acest dosar au fost reţinuţi pentru trădare şi spionaj, cu excepţia lui Robert Neagoe şi a altor două persoane.
Robledo Investments Limited controlează din 2014 Arelco Power SRL, după ce a preluat cu 319 mii de lei, 95 la sută din acţiuni de la Shanghai Power Company Limited. La momentul semnării, reprezentantul off-shore-ului din Hong Kong este cetăţeanul eleveţian Maybud Cyrus Dara. Numele său apare în Dosarele Panama Papers. Potrivit Centrului Roman pentru Jurnalsim de Investigaţii, Maybud Cyrus a fost partner de afaceri cu controversatul om de afaceri din domeniul energiei, Bogdan Buzăianu.
În România, Robledo Investments Limited mai deţine acţiuni (25%) şi la Consolidated Construct S.R.L., o societate înfiinţată în noiembrie 2016, alături de Gheorghe Vlădoi (25%), Mihai Văcăroiu (25%)- fiul preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu şi Dan Valentin Belcea (25%) - fost director al CFR Marfă în 2014.
Prof. dr. Virgil Dumbravă: Este în avatajul tututor să fie băieţi deştepţi în orice domeniu, nu numai în domeniu pieţei... interesant este de ştiut şi la ce serveşte aceasta deşteptăciune.
Până să-şi piardă licenţa de furnizare a energiei electrice, Arelco Power SRL deţinea aproape patru la sută (3,6%) din piaţa de profil din România. În 2015, a avut o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro (159.740.074), un profit brut de aproape TREI milioane de euro (2832178) şi 22 de angajaţi. Printre clienţii Arelco s-au numărat şi companii de stat energofage: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi CFR S.A.
Contract de opt milioane de euro
Cu CFR, ARELCO a câştigat un contract de peste opt milioane de euro (8.225.454), prin negociere fără anunţ de participare, în noiembrie 2016.
Prof. dr. Virgil Dumbravă: Fiind alimentaţi de furnizori de energie electrică care nu aveau în momentul producerii acestei avalanşe de preţuri, nu aveau asigurată energie electrică cumpărata dinainte prin alte tipuri de contracte au trebuit aceşti furnizori să cumpere energie la preţ mare pentru a o livra consumatorilor lor şi s ar putea că acei consumatori dacă nu sunt bine protejaţi prin contracte să vadă o creştere a preţului.
Potrivit biroului de presă al Ministerului Transporturilor, în urma denunţării unilaterale a contractului, „CFR va derula o nouă procedură de achiziţie a energiei electrice, din piaţa concurenţială. După realizarea noii achiziţii de energie electrică se vor estima eventualele pierderi şi prejudicii suferite de companie în urma întreruperii contractelor de furnizare a energiei electrice încheia cu Arelco Power SRL”.
Până la întreruperea contractului, CFR a făcut plaţi către Arelco în valoare de 750 de mii de euro pentru electricitatea furnizată până la finalul lunii decembrie 2016.
În urma anulării licenţei de tranzacţionare, clienţii Alreco au fost preluaţi de asa-numiţii furnizori de ultimă instanţă.
Prof. dr. Virgil Dumbravă: Aceşti furnizori de ultimă instanţă sunt furnizori care sunt calificaţi de ANRE pentru această activitate şi îndeplinesc un set de reguli pe care ANRE le-a stabilit. Producătorii nu pot să asigure serviciu de furnizare, sunt numai firme de furnizare care se ocupa de furnizarea energiei electrice. Reprezentantii ARELCO au refuzat sa acorde un punct de vedere, până la ora difuzării acestui material.
Potrivit ANRE, clienţii ARELCO au fost preluaţi de Electrică Furnizare S.A., Enel Energie Muntenia S.A., Enel Energie S.A. şi CEZ Vânzare S.A. În prezent societatea este în procedură de insolvenţă.
Nicolae Havrileţ, preşedinte A.N.R.E.: Acest mod de denunţare unilaterală, surprinzător pentru consumatori, a produs în lanţ elemente negative la furnizorii de ultimă instanţă, la operatorii de reţea. Pentru a evita în viitor un asemenea comportament, solicităm tututor operatorilor interesaţi în funcţionarea pieţei de energie să se abţină de la declaraţii care ar putea să inducă teme false, preţuri false, de natură a produce dezechilibre între cerere şi ofertă”.
Declaraţiile ministrului energiei Toma Petcu, de la jumătatea lunii ianuarie, au venit pe fondul unor preţuri record la energiei electrică, înregistrate în imediata vecinătate a României.
Spre exemplu, pe pieţele pentru ziua următoare din Croaţia, Serbia şi Ungaria, preţul mediu al un megavatt oră a variat între 140 şi 160 de euro, în prima jumătate a lunii ianuarie. În regiune, vârful a fost atins în Ungaria. Pe 11 ianuarie, la ora 18:00, un megawatt oră costă 300 de euro, adică 1.360 de lei. Prin comparaţie, în România, la aceeaşi oră, un megawatt se tranzacţiona cu 380 de lei.
Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu la Academia Română: Cu Bulgaria şi Ungaria avem nişte interconectări extraordinar de bune pe unde putem să facem export. În consecinţă, costul de oportunitate spune dacă câştig mai mult exportând în Serbia, Ungaria, mă duc şi export acolo şi o să cosntatati ca o cantitate suficient de mare de energie în perioada asta a fost exportată.
Virgiliu Ivan, director Unitate Operațională Transelectrică: Un furnizor poate vinde energie pe piața internă, dar și pe piețele externe către alți parteneri din țări vecine. Și nu vorbim de țări din imediata vecinătate a României.
Transferurile de energie electrică, mai ales cu vecinii de la Vest, sunt înlesnite de un memorandum semnat în acest sens între Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi România acum 4 ani.
Datele Transelectrica arată că în perioada în care la Bucureşti erau trase semnale de alarmă cu privire la o iminentă criză energetică, din România a fost exportat masiv curent electric. La ora vârfului de preţ atins în Ungaria, de 300 de euro, datele Sistemului Energetic Naţional arată că din România au fost exportaţi peste 1.400 de megawatti. Prin comparaţie, asta înseamnă producţia pe timp de o oră a centralei de la Cernavodă.
Virgiliu Ivan, director Unitate Operatională Transelectrica S.A.: Din punct de vedere al exportului, acesta a reprezentat 10 la sută din consumul înregistrat în luna ianuarie, este o valoare ridicată. 10 la sută...nu sunt multe țări în Europa care au un export de 10 la sută din consumul national.
Potrivit ANRE, în ianuarie 2016, energia cerută în surplus a generat costuri de aproape 60 de milioane de lei. Un an mai târziu, în ianuarie 2017, de şapte ori mai mult - 440 de milioane de lei. Totul ca urmare a anomaliilor înregistrate pe piaţa de electricitate şi a consumului casnic si industrial ridicat care a însemnat pornirea unor grupuri energetice pe cărbune, care produc curent electric la preţuri mari.
Prof. Horia Necula, decanul Facultăţii de Energie din Institutul Politehnic Bucureşti: Din păcate, grupurile existente din acesta zonă sunt foarte vechi. Sunt, practic, la capătul perioadei lor de funcţionare normală, unele sunt chiar depăşite şi atunci eficiența acestor grupuri nu este una foarte bună, deşi sunt termocentrale cum este zona Turceni – Rovinari, unde s-au făcut investiţii în ultimii ani, însă doar pe partea de mediu.
Cât priveşte consumatorii casnici, ANRE dă asigurări că aceştia nu vor resimţi în fluctuaţiile de preţ ale energiei electrice, de la începutul anului.
Nicolae Havrileţ, preşedinte A.N.R.E.: Aceste sume foarte mari nu vor fi recunoscute în factura consumatorilor casnici. Este vorba doar de piaţă non-casnică, piaţa consumatorilor industriali, unde contractele se întocmesc liber între partea care consumă şi partea care furnizează”.
În ianuarie, din cauza temperaturilor scăzute din România, vârful de consum înregistrat de Sistemul Energetic Naţional a fost atins pe data de 10: 9.865 de megawatti oră, la ora 18.05.
Virgiliu Ivan, director Unitate Operațională Transelectrica S.A.: Consumul a înregistrat valoarea-record din ultimii 27 de ani. Practic, după anul 1991 nu s-au mai înregistrat valori așa de ridicate.
Tot pe 10 ianuarie, România a produs mai mult decât a consumat, în medie aproape 1.000 de megawatti în fiecare oră.
Potrivit specialiştilor, capacitatea totală de producţie a energiei electrice a României, cu tot parcurile eoliene şi fotovoltaice, este de aproape 25.000 de megawatti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
