România furată | Cum au ajuns râurile pline de PET-uri și Țara Făgărașului plină de gunoaie

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

În februarie 2014, Comisia Europeană lansa o procedură de infrigement împotriva României pe probleme de mediu. De atunci, autorităţile de la Bucureşti lucrează la planuri şi strategii naţionale de gestionare a deşeurilor.

În lipsa acestora, realitatea din teritoriu este dezastruoasă. În Ţara Fagaraşului, zonă turistică de interes naţional, râul Oltul este, mai degrabă, râul PET.

„Miile de PET-uri le privim cum trec mai departe pe Olt, pentru că nu avem absolut nicio posibilitate ca să le încărcăm şi nici forţă umană şi nici cine să ni le ia până la urmă să le ducem undeva. (Şi unde or să ajungă...) Probabil în Marea Neagră”, spune Cristinel Paltin, primar comuna Şercaia, judeţul Braşov.

Chiar şi PET-urile strânse ajung, însă, în fosta groapă de gunoi a municipiului Făgăraş, în care activitatea este, oficial, sistată din 2008, prin Hotărâre de Guvern. Numai că autorităţile locale o folosesc în continuare.

„A transporta deşeurile la rampele conforme de la Braşov sau Sighişoara, care sunt cele mai apropiate rampe conforme, ar însemna dublarea tarifului la populaţie. Pentru a eluda acest lucru, operatorii găsesc tot felul de soluţii”, spune Sorin Manduc, primar municipiul Făgăraş, judeţul Braşov.

Alte localităţi au rampe intermediare de gunoi, dar acestea sunt închise.

„Este închisă cu lacăt dintr-un singur motiv: să nu cumva să îmi fure porţile”, spune Cristinel Paltin, primar comuna Şercaia, judeţul Braşov.

România produce anual opt milioane de tone de deşeuri. Este dublul mediei europene, calculat pe cap de locuitor.

„Sperăm să nu se ajungă la situaţia în care să fim nevoiţi să plătim aceste penalităţi, care sunt foarte mari”, spune Doina Catrinoiu, vicepreşedinte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Peste 90% din deşeurile din România nu sunt reciclate şi ajung direct în gropile de gunoi. Ţara noastră ar trebui să recicleze, până în anul 2020, 50% dintre deşeuri, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană.