România furată | Contrabanda cu țigări, o „gaură” de 8 miliarde de euro
România a pierdut aproape 8 miliarde de euro în ultimii zece ani după ce sute de milioane de țigarete de contrabandă au intrat ilegal în țară. Guvernele care s-au perindat la conducere în ultimul deceniu au avut abordări diferite. Contrabanda a scăzut de la un nivel record, în 2010, dar în ultima perioadă a început din nou să crească, iar în felul acesta țara se află într-un top negativ al Uniunii Europene. Prețul țigărilor influențează direct acest fenomen. În România sunt cele mai scumpe ţigări din toată regiunea. Contrabandiștii profită de asta și își sporesc averile, în timp ce statul continuă să piardă.
Martie 2017. Un vapor sub pavilion thailandez transportă, oficial, în România, hârtie de scris. Dintr-un munte de contaninere, la scanarea cu raze X, unul le atrage atenţia vameşilor din portul Agigea. 1.300 de cutii de carton care nu ar fi dat de bănuit erau frumos rânduite. În ele, 14 milioane de ţigarete de provenienţă asiatică. Destinaţia finală - Bucureşti.
„Este o captură impresionantă. 14 milioane de țigarete valorează pe piață în jur de două milioane și jumătate de euro”, spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
Este vorba despre cea mai mare captură de ţigări de contrabandă descoperită în vămilor române în ultimii cinci ani. Vameşii nu ştiu încă dacă au de a face cu ţigarete contrafăcute sau cu un transport ilegal din fabricile thailandeze autorizate.
„Nu prea aveai ce să faci ca să supraviețuiești. Asigura o limită de supraviețuire și o motivație pentru cei care plecau pe mare. Salariul nu era suficient. Cumva erai obligat și de alte aspecte, nu numai cele financiare, să poti să faci ceva ca să ajungi până la salariul următor. Veneam și le aduceam pe piață, chiar mă includ pentru că și eu am adus. Nu neapărat să pun pe piață, dar să mai dau la un doctor. Cum era viața atunci”, spune Vladimir Enitovschi, fost comandant de cursă lungă.
Vladimir Enitovschi a fost comandant de cursă lungă mai bine de 20 de ani. E unul dintre zecile de români care putea pleca legal din ţară în comunism. Contrabanda prin porturile româneşti de la Marea Neagră era legătura fină cu occidentul. Pe aici intrau cele mai multe produse care ajungeau apoi şpagă în cabinetele medicilor, pe mesele profesorilor sau la mai marii partidului.
Contrabandiştii erau, în special, marinarii de pe vasele româneşti. Ei riscau, oficial, pedepse cu închisoarea. Neoficial, anchetatorii miliţiei aplicau corecţii fizice tuturor celor care nu le dădeau partea.
„Eu am avut un coleg pe care l-au omorât în bătaie pentru contrabandă. Oficial a fost bolnav de ficat pentru că pe acolo i-au dat, săracul”, mai spune Vladimir Enitovschi.
Legi neclare privind contrabanda
Imediat după 1990, contrabanda înfloreşte într-o Românie cu vid legislativ. În primele luni, mii de oameni profită de deschiderea graniţelor şi încep, la limita legii, afaceri cu produse de import aduse din vest şi din Turcia.
În primele luni de după revoluţie, contrabanda nu era monitorizată de autorităţi, pe fondul unei legislaţii neclare. Codul vamal comunist, bazat pe ideea graniţelor închise, devenise depăşit. Aşa se face că, apartamentele celor care făceau contrabandă deveniseră locuri de desfacere unde găseai de la cafea şi ciocolată, până la ţigări şi blugi.
Orice marcă de ţigări străină putea fi cumpărată de oriunde. În august 1990, Parlamentul adoptă legea 12, primul act normativ care îşi propunea să protejeze populaţia împotriva activităţilor comerţului ilicit. Se interzicea vânzarea ambulantă a mărfurilor, iar falsificarea produselor, inclusiv a tutunului, era pedepsită cu 3 ani de închisoare. Pentru a opri camioanele cu ţigări de contrabandă care intrau unul după altul în ţară, Executivul emite o Hotărâre de Guvern prin care reglementeză regimul vamal pentru persoanele fizice: fiecare român primeşte dreptul de a aduce în România, fără taxe vamale, câte 200 de ţigarete. Asta însemna 10 pachete.
Contrabanda cu țigări, pericol pentru siguranța statului
Măsurile nu au fost suficient de dure. La jumătatea anilor 90, contrabanda atingea un nivelul record, cu pierderi la bugetul de stat de peste un miliard de euro anual. În 1997 apare primul Cod Vamal. Contrabanda se pedepsea cu şapte ani de închisoare şi este înfiinţată Autoritatea Naţională a Vămilor, o instituţie condusă de Nini Săpunaru.
„Era o voioşie generală. S-au făcut multe averi la momentul respectiv, în mod cert. Amploarea fenomenului la momentul 1997 era imensă pentru că timbrele nu erau suficient de securizate”, spune Nini Săpunaru, fost director al Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Tot atunci, Serviciile de Informaţii trag primele semnale de alarmă. Contrabanda cu ţigări devenise un pericol şi pentru siguranţa statului, pentru că existau informaţii că, din traficul de ţigarete, era finanţate reţele de crimă organizată.
„Era o perioadă când traficul de ţigări era la nişte cote extraordonar de mari şi se ştia acest lucru. Se căutau toate metodele ca să-l stârpească fiindcă aducea prejudicii extraordinari de mari bugetului naţional, acest trafic de ţigări. Noi am aflat de mai multe cazuri că din portul Constanţa venea un vapor cu ţigări, că pe Dunărea venea din Ucraina spre Giurgiu un alt vapor cu ţigări. Le-am dat organelor vamele, poliţiei de frontieră toate aceste date, dar din păcate, sigur că au fost oprite ţigările respective, nu s-a aflat de unde şi cum se aduceau, adică reţeaua”, spune Costin Georgescu, fost director al SRI.
Intrarea în NATO, amânată de contrabanda cu țigări
Contrabanda cu ţigări afecta şi imaginea României, într-o perioadă în care România dorea să fie acceptată în NATO. Oficialii alianţei nord-atlantice căutau garanţii că viitorul membru este un stat stabil, atât militar, cât şi economic, iar pentru România existau dovezi ale legăturii dintre traficanţii de ţigarete şi cei de arme.
La summitul de la Madrid, din 8 iulie 1997, România NU este invitată să adere la NATO. A fost un semnal că modernizarea României trebuie să continue. La Bucureşti, lupta împotriva contrabandei cu ţigări devine o prioritate.
„Prima prioritate a fost introducerea timbrului şi încurajarea fabricilor de ţigări să vină să producă în România. De foarte multe ori ne informau chiar ei vis a vis de apariţiile pe piaţă, noile filiere sau de unde au început. O dată cu introducerea timbrului de ţigări cu hologramă s-a închis discuţia. Uşor, uşor lucrurile au evoluat într-o direcţie bună. Au început să se deschidă fabricile în teroritoriu. Lucrurile au evoluat datorită legislaţiei pe care am întocmit-o şi a felului în care ne-am organizat în teritoriu”, mai spune Nini Săpunaru, fost director al Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Nu doar statul s-a organizat mai bine, ci şi reţele de contrabandă. Caută metode să evite punctele de trecere a frontierei. Apar şi primele arestări la nivel înalt, în celebrul dosar Tigareta 2 în care înalţi oficiali din SPP şi MApN sunt acuzaţi că au fost implicaţi în traficul internaţional.
Cu toate acestea, rezultatele sunt încă insuficiente. Soluţia este motivarea vameşilor care aveau salarii mici: echipele de control primeau 10 la sută din valoarea produselor pe care le confiscau.
„Cele mai mari succese le-am avut datorită introducerii acelui procent de 10% din capturi. Cele mai mari succese! Însemnau bani foarte mulţi pentru ei. Gândiţi-vă ca un om care era plătit cu 10 milioane, 20 de milioane pe lună la vremea respectivă, poate chiar mai puţin, avea posibilitatea să câştige 100.000 (euro, n.red.) într-o seară, el şi cu colegii lui de echipă, de echipaj”, subliniază Nini Săpunaru.
Zeciuiala legală, desființată
Această formă de premiere nu a fucţionat mult timp. După anii 2000 a fost anulată pe motiv că depistarea contrabandei este principala atribuiţie de serviciu a vameşului, iar pentru asta lua deja un salariu.
Rapoartele oficiale, multe dintre ele comandante de producătorii de ţigări din România, arată că indiferent de măsurile luate de stat, nivelul contrabandei cu ţigări rămâne ridicat şi pune România într-un top negativ al Uniunii Europene.
Calculele făcute de autorităţi arată că pentru fiecare punct procentul reprezentat de contrabandă, la bugetul public nu ajung între 35 şi 40 de milioane de euro.
Primele estimări oficiale ale pierderii statului încep în 2006, când ţigările de contrabandă ar fi reprezentat 14% din piaţă. Între 2007 şi 2010, contrabanda cu ţigarete explodează.
În 2007, pierderea statului era de 481 de milioane de euro, în 2008 ajunge la 760 de milioane, în 2009 la 880, iar în 2010, ajunge la aproape un miliard de euro.
Cea mai profitabilă lună pentru traficanţi a fost ianuarie 2010, când mai mult de o treime din ţigaretele ajunse pe piaţa românească erau de contrabandă.
În 2010, statul decide să creeze un grup de lucru.
„Un grup de lucru pentru elaborarea unei strategii privind combaterea traficului ilicit cu ţigarete, 2010-2014. S-au luat trei tipuri de măsuri. Au fost luate măsuri legislative, administrative şi operative. În anul 2010, traficul ilicit cu tigarete atinsese un nivel maxim de 36%. Un nivel foarte ridicat pentru acea vreme şi pentru orice altă vreme, de altfel”, spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
Desființarea ANV chiar în luna cu cifrele cele mai bune
Au fost intensificate controalele, iar guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă care schimba cu totul regulile pentru vânzarea ţigărilor duty free-uri. Dacă până atunci nu exista o limită, statul a decis ca o personă să poate cumpăra cel mult două pachete de ţigări pe zi din aceste magazine. A fost fost înăsprită şi legislaţia care îi pedepsea pe contrabandişti. Cei prinşi cu 500 de pachete de ţigări fără acte riscau patru ani de închisoare. Efectele se văd imediat. Într-un an, contrabanda scade la jumătate. Trendul se menține și în următorii ani trei ani.
„S-a reuşit ca în trei ani de zile, până în luna iulie 2013, traficul ilicit cu ţigarete să coboare la un nivel de 11,8. O performanţă ca în trei ani de zile să cobori 20 şi ceva de procente”, mai spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
În iunie 2013, Guvernul României a decis să desfiinţeze Autoritatea Naţională a Vămilor şi să o transforme într-o simplă direcţie în cadrul ANAF.
„Din punctul meu de vedere, desfiinţarea Autorităţii a reprezentat un minus major în combaterea traficului ilict cu ţigarete. Vama Română fiind o instituţie de forţă şi care a reuşit să diminueze, cu alte instituţii, traficul de ţigarete. Eu la acel moment mi-am dat demisia pentru că nu am fost de acord cu desfiinţarea vămii române. Am considerat că va reprezenta un minus şi o vulnerabilizare a frontierelor genstionate de România”, afirmă Dorel Fronea.
Decizia Executivului a dus şi la desfiinţarea a 120 de echipe mobile de control ale vămii.
„Primul filtru de control îl reprezinta frontierele, al doilea filtru de control îl reprezintă echipele mobile, al treilea filtru este la sediul agentului economic, la depozite, în piețe. Prin desființarea echipelor mobile s-a eliminat cel de-al doilea palier de control”, explică Dorel Fronea.
Un raport comandat de marii producători de ţigări arată că după ce a fost desfiintaţă Autoritatea Vamală nivelul contrabandei a început să crească din nou. În 2016, procentul a ajuns iar la 17%.
Reînfiinţarea ANV în 2016
Ultimele analize independente arată că anul trecut au intrat pe piaţă 4,4 miliarde de ţigări de contrabandă. Statisticile oficiale arată că, la frontieră, au fost descoperite, tot în 2016, 90 de milioane de țigarete, 2% din totalul ţigărilor ilegale de pe piaţă.
În toamna anului trecut, Guvernul a decis să reînfiinţeze Autoritatea Naţională Vamală Română şi să-i redea o parte din vechile atribuţii. În ianuarie, 40 dintre cele 120 de echipe mobile de control au reînceput treaba.
Prin decizia din 2013 au dispărut şi echipele canine, special antrenate pentru depistarea tutunului.
„Echipele canine sunt un mijloc crucial în echipele de control al Administraţiei Vamale din România. Au capacitatea de a găsi, de a descoperi ţigări, droguri în spaţii special amenajate în mijloacele de transport care tranzitează frontiera de stat. Prin utilizarea câinilor de serviciu scădem inclusiv timpul de aşteptare al călătorilor în frontieră. Acest control făcut de de câinele de serviciu are o durată de timp mult mai mică. Dacă dorim să efectuăm o verificare a mijlocului de transport fără câine durează de la 30 de minute în sus”, explică Alexandru Ioniţă, şeful echipelor canine.
Statul pierde bani
Zonele cele mai vulnerabile rămân cele de la frontiera de nord, cu Ucraina şi la frontiera de est, cu Republica Moldova. O analiză fîcută recent arată că anul trecut cele mai multe ţigări de contrabandă au intrat din Republica Moldova, peste 19 procente. Alte 17 procente, adică 750 de milioane de ţigarete, au intrat ilegal din Ucraina. Specialiştii spun că fenomentul nu poate fi controlat în totalitate.
„Vă dau un exemplu. Un transport, nu cu o cantitate mare de ţigări, vă spun că la un Tir, în jur de 1000 de baxuri, pierderea pentru bugetul de stat este de 1.350.000 de euro. Contrabandiștii din zona Maramureş, frontiera cu Ucraina, lucrează în felul următor: nici banii nu trebuie să-mi dai. Dacă nu-mi dai, îți caut eu copiii şi casa. Țigările din zona respectivă ți le trecem noi frontiera şi vinzi, apoi ne aduci banii. Se câştigă în jur de 100.000 la un transport. Faceţi dumneavoastră socoteala. Poate au mijloace de transport mai mici ca să meargă repede. Tentaţia este foarte mare”, spune Nini Săpunaru, fost director al Autorităţii Naţionale a Vămilor.
„Situaţia este destul de complicată, dar dacă ne uităm la partea de graniţă de care răspundem noi, regiunea Cernăuţi care este legată cu România, pot să spun că noi suntem campionii care reţin cele mai multe ţigări între Ucraina şi România. Dacă luăm toată graniţa de apus care începe din Belarus şi până la Moldova din toate ţigările care se reţin la vamă, 40 de procente se reţin la Cernăuţi”, spune Salagor Mykola, şeful punctului vamal Cernăuţi, Ucraina.
Oficialul ucrainean spune că şi în interiorul ţării se duce o luptă dură cu traficanţii de ţigări.
„În ultimele zile s-au reținut 120.000 de pachete de țigări produse în Belarus. Lupta care se face în interiorul ţării arată rezultatele pe care le putem prezenta astăzi. Şi Ucraina, ca şi alte ţări, trebuie nu doar să respecte, ci şi să înăsprească legislaţia, să facă legile mai stricte pentru a lupta cu contrabanda cu ţigări. Ucraina este pe o cale de introducere a ţigărilor în Uniunea Europeană”, mai spune şeful punctului vamal Cernăuţi.
În alte zone ale frontierei cu Ucraina, traficanţii sunt greu de prins. Reţele profită de zona muntoasă, împădurită şi caută mereu trasee noi. Au investit o parte din profitul obţinut din contrabandă în modificarea unor maşini 4x4 care să-i ajute să traverseze munţii.
„Când vorbim de sume de ordinul milioanelor, câştig, deja băieţii sunt foarte bine dotaţi. Au maşini tunate cu roţi mari, cu suspensii înălţate şi cu motoare foarte puternice de trec prin pădure şi nici nu au cum să-i urmăreşti. Aştia (poliţiştii, n.red.) merg pe drumurile forestiere şi ei o iau de-a dreptul. Lucrurile au evoluat foarte mult”, mai spune Nini Săpunaru, fost director al Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Republica Moldova anunță încetarea mareului trafic de țigări
În Republica Moldova, săptămânal sunt confiscate zeci de mii de ţigări de contrabandă. Cea mai mare captură de anul aceasta fost făcută în ianuarie la Chişinău. Într-un depozit au fost găsite două milioane de tigarete puse în pachete netimbrate.
Autorităţile moldovene suţin că acţiunile din interiorul ţării au impiedicat ca multă marfă de contrabandă să mai ajungă în România.
„Dinamica de contrabandă cu ţigarete la frontiera cu România este una în descreştere, o descreştere puternică. Doar câteva cifre am să vă dau. Numărul de capturi din 2016 în comparaţie cu anul 2015 a fost mai mult decât dublu. Numărul de ţigări confiscate a fost mai mult decât dublu. În aceleaşi condiţii de lucru, cu acelaşi personal de care noi dispunem şi cu aceleaşi instrumente, ele au fost utilizate mult mai raţional”, spune Vitalie Vrabie, şeful Autorităţii Vamale din Republica Moldova.
Şeful Autorităţii Vamale din Republica Moldova spune că analizele făcute la începutul acestui an arată că marele trafic cu ţigări de contrabandă s-a oprit. În schimb a crescut implicarea oamenilor obişnuiţi. Transportă des, cantităţi mai mici, pentru a scăpa de răspunderea penală. Dacă sunt prinşi primesc cel mult o amendă.
„Trebuie să recunoaştem că ne-am pomenit cu un alt fenomen, aşa numiţii furnicari sau oamenii care practică, persoane fizice care se mişcă. Am fost nevoiţi să depunem un efort mare cu micul trafic la frontieră. Imediat cum s-a dezvoltat această opţiune pentru cetăţenii din Republica Moldova, dar în egală măsură cu cetăţenii din România, a trebuit să depunem un efort mult mai mare pentru a contracara”, mai spune Vitalie Vrabie, şeful Autorităţii Vamale din Republica Moldova.
5 miliarde de țigări consumate din Belarus
În România, 52% din piaţa ilegală de tigarete este reprezentată de produsele din tutun făcute în fabrici aflate în afara Uniunii Europene. Produc brand-uri necunoscute, iar preţul unui pachet este mult sub al produselor vândute legal.
Potrivit unui studiu KPMG, Belarus este ţara de unde pleacă cele mai multe ţigări de acest fel. În 2015, în Uniunea Europeană au fost consumate peste 5 miliarde de ţigări din Belarus. Cele mai importante pieţe de desfacere au fost în Rusia, Ucraina şi Republica Moldova.
„Eu pot aproape cu siguranţă să spun că nu există asemenea locaţii clandestine în Republica Moldova. Noi deţinem informaţii că aceste locaţii şi aceste echipamente au fost mutate şi realocate în alte părţi, ori mai sunt conservate undeva, dar nu mai funcţionează pe teritoriul Republicii Moldova”, afirmă Vitalie Vrabie, şeful Autorităţii Vamale din Republica Moldova.
„Aceste ţigări pot proveni de oriunde. Pot fi fabricate pe vapor. Sunt cele mai dăunătoare sănătăţii, nu vorbesc doar de buget. Traficul ilicit cu ţigarete nu a duce prejudicii doar bugetului de stat, ci şi sănătăţii populaţiei”, spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
Uniunea Europeană are un trimis special la frontiera dintre Ucraina şi Republica Moldova. Ambasadorul Andrew Tesoriere monitorizează inclusiv implicarea autorităţilor în lupta cu tranficanţii de ţigări.
„Ameninţarea pe care o reprezintă ţigările de contrabandă e foarte serioasă, este o infracţiune, lipseşte statul de drepturile sale legale”, afirmă Andrew Tesoriere, şeful misiunii UE la Graniţa Ucraina-Moldova.
Traficul de țigări, decis de predictibilitatea legilor
Pierderile anuale la bugetul Uniunii Europene sunt de peste 12 miliarde de euro. 80 la sută dintre taxele încasate de vameşii de la frontierele externe merg la bugetul Comisiei Europene.
Dincolo de aceste cifre, contrabanda cu ţigări poate să ascundă lucuri mult mai gave. Traficanţii de droguri şi chiar de arme se pot ascunde în spatele acestei afaceri ilegale pedepsită mult mai blând.
„Ne luptăm şi cu infracţionalitatea. Persoanele care fac afaceri ilegale cu ţigări de obicei se ocupă şi alte activităţi criminale. Există o asociere între cei membrii gruparilor de crimă organizată care lucrează în zona tutunului cu alte activităţi criminale împotriva statului”, mai spune Andrew Tesoriere, şeful misiunii UE la Graniţa Ucraina-Moldova.
Contrabandiştii sunt şi buni economişti. Ştiu că situaţia actuală de pe piaţă nu are cum să le oprească afacerile. Dimpotrivă, este un bun moment pentru ca ele să prospere.
Traficul ilegal cu ţigări este direct influenţat de preţul tutunului. În toate ţările din vecinătatea României, cu excepţia Ungariei, un pachet de ţigări poate fi cumpărat la un preţ mult mai mic decât în România. În Ucraina un pachet cu 20 de ţigarete costă sub 5 lei, în Moldova mai puţin de şapte lei, în Bulgaria şi Serbia preţul unui pachet de ţigări este sub 12 lei.
„Este foarte important de înțeles că întotdeauna modul în care cresc sau scad taxele, cresc sau scad prețurile, trebuie să fie predictibil. Industria onestă are nevoie de predictibilitate, iar statul român, din punct de vedere legislativ, trebuie să fie predictibil. Cu alte cuvinte, în cazul în care vorbim despre creșterea accizelor a taxelor trebuie să se stabilească un calendar asumat și discutat înclusiv cu toți actorii de pe piață. Spre exemplu, vă dau exemplu frontierei cu Serbia, traficul ilicit în acea zonă este mai scăzut doarece prețul țigaretelor a crescut”, spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
Pedepsele pentru contrabandă
Potrivit codului Vamal, în România contrabanda se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Traficanții citesc bine legea și încearcă să găsească portițe pentru a scăpa de răspunderea penală.
Regulamentul de aplicare al Codului Vamal spune că dacă valoarea țigărilor introduse ilegal în țară este mai mică de 20.000 de lei, atunci fapta este sancționată doar cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
Autoritățile confiscă automat țigările găsite și mașinile folosite pentru ascunderea cartușelor. Mulți traficanți profită de această prevedere și preferă să facă transporturi în cantități mici și să folosească minori pentru a ocoli legea.
Parchetul General nu are o evidență separatată a dosarelor penale deschise pentru trafic cu țigări. Singurele staitistici se referă la fenomenul general al contrabandei din țara noastră.
Într-un top al județelor cu cele mai multe investigații deschise se află Suceava, Constanța și Maramureș, zone de graniță. Parchetul Tribunalului Suceava are în lucru peste 1000 de dosare de contrabandă. Nu toate au fost deschise într-un an. Unele cazuri sunt în investigare de peste 3 ani.
Anul trecut, procurorii din țară au trimis în judecată doar trei firme folosite ca paravan pentru contrabandă și 900 de persoane fizice implicate. Corupția contribuie și ea la prosperitatea contrabandiștilor. Reintroducerea unui fond de premiere pentru echipele de control ar putea fi o soluție.
„Cât face 1000 de baxuri? 1.350.000. Cât înseamnă 10%? 130.000. 130.000 merg la echipa sau la omul care a descoperit acel transport. Punct”, consideră Nini Săpunaru, fost director al Autorităţii Naţionale a Vămilor.
„Nu există evaziune sau fraudă fără corupție. Combaterea corupției este extrem de importantă. Nu trebuie luate doar măsuri cu caracter penal, ci și administrative. Trebuie un cod de etică, trebuie instruiri, trebuie făcute schimburi de experiență, trebuie, inclusiv, discutat despre salarii”, spune Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF.
Statul român a demonstrat că poate aduce nivelul cotrabandei aproape de media europeană de 10%. România, o piaţă care consumă anual 26 de miliarde de ţigarete, este și una dintre cele mai mari pieţe de consum din Europa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
