România furată | Cine profită de pe urma fabricilor ilegale de țigări
Sunt bombe pentru sănătate şi izvor de bani pentru infractori. E descrierea pe scurt a afacerilor cu fabrici ilegale de ţigări din România - subiectul de azi de la „România furată”. Reţele de crimă organizată şi, în special, contrabandiştii de ţigări au înţeles că dacă există cerere, trebuie să existe şi ofertă.
Iaşi. 2013. Poliţia primeşte informaţii că într-un depozit vechi funcţionează o fabrică ilegală de ţigări. În spatele porţii pe care scrie „Service” se ascunde, de fapt, o linie de producţie care trimite pe piaţa neagră zeci de mii de ţigarete într-o singură zi. Aceste afaceri clandestine au funcţionat în mai multe zone ale ţării. Erau alese locuri retrase, departe de ochii curioşilor.
Fabricile ilegale de tutun sunt o gaură neagră pentru bugetul de stat. Dacă această linie de producţie ilegală nu era închisă, bugetul public ar fi pierdut 30 de milioane de euro lunar. Contrabandiştii cu puţin curaj au făcut repede calculele şi au ajuns la concluzia că este mult mai rentabil să producă ţigaretele chiar în ţara unde se află cei mai mulţi consumatori. Aşa au eliminat riscul de a fi prinşi în timp ce tranzitau frontiera cu marfa adusă din Ucraina şi Moldova. Nu este o afacere pentru oricine, o spun chiar poliţiştii. Liderii clanurilor interlope sunt cei care îşi asumă coordonarea acestui tip de bussines.
Locurile preferate pentru fabricile ilegale
„Şi-au luat măsuri speciale, în sensul în care activitatea de producţie, locaţiile respective erau alese cu multă grijă, zone izolate, accesul se făcea pe drumuri laterale şi slab circulate, poate chiar deloc”, spune un ofițer de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate.
Un cunoscut clan interlop din Republica Moldova, clanul Patron, a pus pe picioare în România mai multe fabrici clandestine de ţigarete. Liderul grupării a ales zona Braşovului pentru a monta primele echipamente Nu i-a fost foarte greu. Utilajele necesare producţiei au fost aduse pe rând în România din Republica Moldova. Erau piesele unei fabrici de ţigări închise acolo. În documentele de intrare în ţară apăreau ca fier vechi.
„Aceste utilaje au fost supuse unei expertize de specialitate. În general s-a stabilit că provenienţa lor este din spaţiul ex-sovietic. Expertiza a stabilit cu certitudine că era vorba de o fabrică de ţigarete. Erau componente care, o dată asamblate, permiteau producerea de ţigarete. Confiscarea lor iniţială, sub sechestru şi apoi de către instanţă, s-a finalizat prin predarea echipamentelor la o societate care se ocupă cu reciclarea fierului vechi”, declară Cătălin Borcoman, procuror şef DIICOT Braşov.
Potrivit polţiştilor şi procurorilor de la crimă organizată, utilajele provenind din fostul spaţiu sovietic au fost instalate în nordul minicipiului Braşov. Hala de culoare albă a fost aleasă special pentru că este într-o zonă izolată, în plin câmp, o zonă care putea fi uşor supravegheată, iar administratorii aflau din timp de orice control în desfăşurare al instituţiilor statului.
„Au compartimentat-o cu plăci de OSB şi au izolat-o fonic pentru a nu se auzi din exterior zgomotul făcut de utilajele de producere şi amblare”, explică un ofiţer BCCO care a participat la anchetă.
Utilaje importate de la fabrici închise
Maşinăriile aduse din Republica Moldova produceau mulţi, foarte mulţi bani. Ţigaretele vândute pe piaţa neagră se vindeau repede pentru că erau mai ieftine chiar şi cu şapte lei decât alte produse de pe piaţă. Banii produşi în România contau pentru bugetul clanului „Patron”. Pentru a proteja fabrica, o dată la trei luni linia de producţie era demontantă şi mutată în altă parte.
„S-a reuşit să se intre pe o supraveghere operativă în momentul în care membrii grupării au relocat într-un TIR echipamente despre care la început nu se exact ce sunt, dintr-un cartier al Braşovului într-o zonă în care se aflau parcate camioane de transport marfă. În primă fază, dificultatea a constat în realizarea unei supravegheri cu forţe umane, 24 de ore, pentru a nu pleca mai departe camionul respectiv. Nu se vedea ce este în el. Era acoperit de o prelată. S-a acţionat prin investigatori acoperiţi şi sub anumite legende. S-a reuşit pătrunderea în spaţiul respectiv şi cu nişte dispozitive de filmare specializate s-a reuşit obţinerea unor imagini de sub prelata respectivă şi s-a confirmat existenţa unor echipamente specifice fabricilor de ţigarete”, afirmă Cătălin Borcoman, procuror şef DIICOT Braşov.
„Am reuşit să intrăm în parcarea respectivă şi cu tehnică adaptată am reuşit să vizualizăm pe sub prelată conţinutul remorcii. Am reuşit să intrăm deghizaţi în interior fără a da de bănuit. Ne-am pus nişte costume de salubritate. Parcarea avea paznic şi barieră şi nu putea face altcumva”, mai povestește ofiţerul BCCO.
Plimbarea fabricii dintr-un loc în altul i-a ajutat pe anchetatori. Deghizarea în gunoieri a fost singura variantă prin care au putut să afle unde va fi trasportată fabrica ilegală de ţigarate.
„S-a reuşit montarea unui dispozitiv GPS pe autocamion. Am reuşit să monitorizăm în continuare această fabrică, deplasarea ei. S-a mutat undeva într-o comună în judeţul Covasna. În acelaşi timp, am reuşit să stabilim implicarea diverselor persoane în activitatea infracţională, legăturile dintre ei”, mai spune procurorul-şef al DIICOT Braşov.
„Hoț în lege” la Brașov
Clanul interlop "Patron" era atent la detalii şi se baza pe o experienţă bogată în astfel de afaceri ilegale. Membrii grupului erau regi ai crimei organizate în Moldova, România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.
Organizarea lor era inspirată de mafia rusească, iar liderul avea statutul de „hoţ în lege”, cel mai mare grad în organizarea unui clan mafiot. În afacerea cu fabrici ilegale de ţigarete cel mai mult contează profitul care se bazează pe o producţie mare, într-un timp scurt. La Braşov erau aduşi exclusiv muncitori din Republica Moldova. Era o măsură de protecţie, spun anchetatorii.
„Au ajuns pe teritoriu naţional în diferite locaţii. De pe teritoriul Republicii Moldova au fost aduşi muncitori care au lucrat în domeniul fabricării produselor de tutungerie. Sunt specializaţi pe asamblarea unor astfel de linii”, afirmă un ofiţer de la IJPF Iaşi.
Locul în care a fost mutată linia de producţie era pe un teren privat şi păzit de o firmă privată de securitate. A durat câteva luni până când procurorii şi poliţiştii au putut să afle cât de extinsă era afacerea ilegală. Au aşteptat să vâneze o greşeală a interlopilor.
„Undeva spre sfârşitul lunii februarie, din stocurile de ţigarete produse în 2012, au început din nou să contacteze clienţi pentru a se realiza distribuţia. La momentul respectiv am acţionat. Am făcut o primă intervenţie cu mai multe pecheziţii domiciliare. Cu această ocazie s-au găsit atât ţigarete produse, aproximativ cinci cinci tone de tutun vrac pregătit pentru producţie, o parte a componentelor fabricii”, spune Cătălin Borcoman.
„În momentul în care reloca remorca cu utilajele în interior existau persoane din cadrul grupului care asigurau pe perioada transportului antemergători pentru a nu exista probleme pe traseu”, explică un ofițer BCCO.
Țigări identice
În mai puţin de şase luni, fabrica ilegală, care producea 50 de pachete de tigari pe minut, a fost plimbată prin trei judeţe: Braşov, Covasna şi Prahova, destinaţia finală.
„În timpul activităţilor noastre, membrii grupării au relocat fabrica într-o localitate din judeţul Prahova, unde am intervenit printr-un al doilea calup de percheziţii şi am reuşit să o recuperăm din locaţia respectivă, locaţie ce aparţinea chiar liderului grupării, un cetăţean din Republica Moldova. Ei încercau în permanenţă să maximizeze producţia de ţigări şi să limiteze posibilitatea autorităţilor de a o descoperi”, mai spune Cătălin Borcoman, procuror-şef DIICOT Braşov.
Ţigările de contrabandă fabricate în România aveau etichetele identice cu cele ale unui brand din Republica Moldova. Tot de acolo erau aduse timbrele.
„Din Moldova se aduc timbrele, blanchetele, toate imită foarte bine produsul original. Din Bulgaria, Grecia se aduce marfa, tutunul vrac sub diferte forme: rumeguş de trandafir, rumeguş pentru fabricarea mobilei. Transporturile se efectuează sub mască, cu documente false. Falsifică documentele în care transportă rumeguş. Ea trece vama, pe tranzit, nu se fac desigilări”, explică un ofițer de la Poliția de Frontieră.
Cele mai toxice țigări
Ofiţerii care au lucrat la caz spun că ţigările produse acolo erau o adevărată bombă cu ceas pentru sănătate.
„Muncitorii care lucreau în acea locaţie aveau la dispoziţie cantităţi impresionante de lapte şi carne de pui. După ce terminau lucrul în hală, intrau la detoxifiere, scoteau toxinele din ei cu ajutorul laptelui şi al cărnii de pui. Dacă acei muncitori care ştiu despre ce e vorba, vă daţi seama că pe piaţa noastră devin mai toxice în urma prelucrării”, mai spune ofiţerul de la IJPF Iaşi.
„Trag un semnal de alarmă consumatorilor care sunt predispuşi la consumul acestui gen de ţigaretă, de regulă mai ieftin, fără un brand cunoscut, dar care prezintă un pericol deosebit pentru sănătate”, afirmă cms-şef Marian Bucur, director adjunct DICE.
Anul trecut, liderul grupării a fost condamnat în primă instanţă la 14 ani şi 8 luni de închisoare pentru deschiderea fabricii ilegale de ţigări. Alţi 17 complici au primit pedepse cuprinse între trei şi 13 ani de închisoare.
Gruparea de contrabandişti a reuşit să obţină protecţie din partea fiului unei judecătoare din Prahova. Complicele a fost condamnat la cinci ani de închisoare.
Grupările sunt din ce în ce mai greu de prins, spun poliţiştii. În fiecare zi găsesc metode noi pentru a scăpa de controale.
„Sunt depozite subterane, uneori poziţionate în pădure, uneori poziţionate sub, nu ştiu, ultima dată am avut sub cuşca câinelui. Avem un aflux de maşini înamtriculate în Anglia care sunt folosite pentru translaţia frontierei. Când intră în vizorul Poliţiei de Frontieră vor opri o maşină de Anglia, fără un proprietar, vor confisca ţigările, dar vor indentifica foarte greu şi utilizatorul”, declară cms-şef Marian Bucur, director adjunct DICE.
Profit de 30.000 de lire la fiecare transport
Certurile din interiorul acestor grupări vin ca o gură de aer pentru poliţişti.
„Este bine să se certe contrabandiştii pentru că de acolo ne putem extrage şi noi informaţiile pe care le utilizăm în destructurarea întregii reţele. Această lume a contrabandiştilor poate avea valențe nebănuite. Există infracționalitate între membrii grupului, în sensul înșelăciunii. Se înșeală unii pe alții vizavi de cumpărarea sau vânzarea țigărilor de contrabandă, vizavi de calitatea și de existanța țigaretelor în acele baxuri. Am avut cazuri în care în baxuri au fost indentificate cuie și noi am indentificat cuiele. Am avut situații în care au fost cazuri de infracțiuni cu violență și mă refer la tâlhărie, în care banii care urmau să fie plătiți pentru țigaretele de contrabandă ajuns la așa zisul vânzător. Din păcate această infracționalitate este foarte greu la suprafață. Nu este reclamată”, mai spune directorul adjunct al DICE.
România nu este doar o piaţă de consum pentru ţigările de contrabandă sau un loc cu fabrici ilegale. Este şi o ţară de tranzit. Anul acesta, poliţiştii din Hunedoara au descoperit un transport de mobilă în care erau asunse zeci de mii de pachete de ţigări.
„Am fost sesizaţi de administratorul unei societăţi de transport cu privire la faptul că, în urma unui control efectuat de autorităţile britanice în portul Dover, în interiorul a doi paleţi formaţi din gips carton a fost găsită o cantitate importantă de ţigarete, marfa fiind încărcată din municipiul Hunedoara”, spune Marius Ghiura, comisar șef adjunct la Poliția Hunedoara.
Gruparea era formată din doar cinci membri şi avea un profit de 30.000 de lire sterline pentru fiecare transport.
„Reţeaua era formată din cinci persoane din municipiul Hunedoara şi oraşul Călan, cu vârste cuprinse între 21 şi 46 de ani. Ca mod de acţiune, aceştia achiziţionau diverse materiale de construcţie de la comercianţi de profil, în mod special paleţi de rigips, după care, într-o locaţie din municipiul Hunedoara le decupau şi în spaţiul creat introduceau ţigaretele, iar deasupra introduceau două, trei plăci de rigips”, explică Marius Ghiura, comisar șef adjunct la Poliția Hunedoara.
„Țigaretele de contrabandă ajunse în România erau disimulate în mașini transportatoare de mobilă și ajungeau pe piața englezească. Erau de provenineță Ucraina-Moldova”, mai spsune cms-șef Marian Bucur, director adjunct DICE.
Pentru a le trimite în Marea Britanie se foloseau de firme de transport pe care le găseau pe internet.
„După ce vindeau ţigaretele, cu banii astfel obţinuţi în mod ilicit erau introduşi în circuitul licit prin achiţionarea de autovehicule uzate pe care le comercializau în România. Totodată, prin această manevră, aceştia puteau să transporte în siguranţă sumele de bani rămase în urma vânzării ţigaretelor şi creau şi o aparenţă legală a sumelor de bani pe care le deţineau. Ei pozau în mediile lor ca vânzători de autorisme uzate. Au fost interceptate trei transporturi de ţigarete spre Marea Britanie, cantitatea totală fiind de 830.000 de ţigarete. Preţul de piaţă din România era undeva la 600.000 de lei, iar din datele pe care le deţinem, la vânzare îşi puneau un adaos de cel puţin o liră la pachet”, adaugă Marius Ghiura.
A fost una dintre cele mai mari capturi făcute vreodată în judeţul Hunedoara. În România, cei cinci suspecţi sunt urmăriţi penal pentru spălare de bani şi fals, iar în Marea Britanie au fost puşi sub acuzare pentru contrabandă. Crima organizată, zona în care sunt incluşi şi contrabandiştii de ţigări, nu cunoaşte graniţe şi, uneori, nici limite.
Traficul de țigări, punct de pornire pentru alte infracțiuni
„Criminalitatea organizată importă alte activităţi infracţionale. Mă refer la faptul că, de exemplu, o reţea clasică de contrabandă cu ţigarete se poate conexa şi poate desfăşura cu totul alt gen de activităţi, o paletă mult mai largă de activităţi infracţionale. Puntem vorbi de la trafic de droguri până la trafic cu armament”, declară un ofițer SRI.
Contrabandiştii au profitat şi de criza refugiaţilor din 2015, spune ofiţerul SRI care se ocupă cu monitorizarea acestor grupări.
„Am avut, la un moment dat, anii trecuţi, acea presiune migraţionistă la frontierele României, iar parte din reţele de crimă organizată care erau specialitzate într-un anumit tip de activitate, infracţiune, gen contrabandă cu ţigarete, s-au reorientat către traficul de migranţi sau traficul de persoane, tocmai din prisma faptului că aveau un câştig extrem de facil”, mai spune ofițerul SRI.
În 2017, crima organizată este şi o armă în războaiele moderne.
„În momentul de faţă, criminalitatea organizată transfrontalieră poate reprezenta un mijloc pentru atingerea obiectivelor subversive ale unui actor statal, actor nonstatal ostil şi care, per ansamblu, iniţiază sau desfăşoară un război hibrid. Faptul că avem 2000 de kilometri de graniţă non UE face ca România să fie un actor principal în combaterea şi prevenirea criminalităţii organizate”, mai spune ofițerul SRI.
Grav este atunci când grupările de contrabandă ajung să-i controleze chiar pe cei obligaţi să-i prindă.
„Cu siguranţă că vom vorbi şi de un palier de protecţie, vorbim de penentrarea capacităţii de decizie a statului, de anumite interese şi anumite acţiuni care pot prelua sub control instituţiile statului român. Principala ameninţarea şi vulnerabilitate provine tocmai din faptul că reţele de criminalitate organizată au capacitatea şi, în momentul de faţă, au şi mijloacele şi tehnologia necesară de penetra anumiţi factori decizionali”, mai spune ofițerul SRI.
Vameșii, uneori complici
În ultimii ani, zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost condamnaţi pentru că i-au ajutat pe contrabandişti să aducă ilegal ţigări în România. În anii 2010 şi 2011, procurorii anticorupţie au făcut cele mai multe descinderi în punctele de trecere a frontierei. Vizaţi au fost funţionarii care luau mită pentru a nu face controale suplimentare.
„Vorbim aici de scurgeri de informaţii, ceea ce reprezintă un adevărat risc pentru măsurile care urmează să le implementăm pentru capturarea infractorilor. Astfel că, ce avem în atenţia noastră e legat de cazurile în sfera actelor de corupţie prin intermediul cărorara se permite scurgerea neautorizată de informaţii clasificate legate de dispunerea elementelor de patrulare sau de pregătirea unor acţiuni de combatere a contrabandei cu ţigarete”, declară un ofiţer de protecţie internă în MAI.
Acum şase ani, peste 200 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost reţinuţi după o serie de deschinderi care au avut loc în vămile Moravița, Cruceni, Severin, Deta, Naidăș şi Albiţa. Atunci se vorbea despre o caracatiţă a corupţiei în care persoanele anchetate erau doar simpli pioni. Interceptările făcute în dosar indicau că o parte din sumele de bani mergeau către o aşa zisă „regina vămilor”. Un personaj care coordona afacerea, rămas şi astăzi anonim.
Departamentul de Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne este cel care se ocupă cu descoperirea acestor polițiștilor care aleg să treacă în tabăra infractorilor.
„Vă pot spune că în situaţia în care sunt date şi informaţii legate de posibile activităţi din sfera actor de corupţie în care sunt implicaţi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală de Protecţie Internă a are datoria legală de a le semnala în cel mai scurt timp la DGA”, spune ofiţerul de protecţie internă în MAI.
După aceste anchete au fost găsite multe averi nejusticate. Agenţia Naţională de Integritate, instituţia care-i verifică pe funcţionarii publici, a descoperit, în cinci ani, 27 de poliţişti de frontieră şi vameşi care nu şi-au putut justifica averile. Ei provin din zone cheie: Moraviţa, Arad, Constanţa, Maramureş, Suceava, Siret, Vaslui, Otopeni, Bucureşti, locuri unde contrabanda este în floare.
Funcţionarii nu au putut să dovedească cu acte deţinerea unor sume cuprinse între 30.000 şi 130.000 de euro. Inspectorii de integritate au cerut judecătorilor să le confişte banii. Majoritatea proceselor sunt încă în desfăşurare.
Dincolo de anchetele complicate şi sentinţele de condamnare cu mulţi ani de închisoare, România se confruntă cu o problemă majoră: gradul mare de recidivă în rândul contrabandiştilor.
„O constatare destul de surprinzătoare în cazurile în care noi le-am investigat a fost că persoanele care au recidivat practic erau finanțate de către cărăușii externi. În momenul în care ieșea din sfera constrângerii penale, din închisoare, arest preventiv, aceștia îți reluau activitatea pentru că rămâneau "datori" structurilor care i-au finațat la început și acum li se ofera din nou aceeași alternativă de finațare, ceea ce este un lucru extrem de grav. Duce nu numai la săvârșirea de infracțiuni, ci la captivitatea persoanei în anumite sfere de influență ale contrabandiștilor”, spune cms-şef Marian Bucur, director adjunct DICE.
„M-am eliberat mandatul trecut dintr-un alt mandat tot cu ţigări. Atunci am executat doar un an şi jumătate. Nu o să dispară niciodată ţigările din România pentru că sunt foarte scumpe. Oamenii câştigă foarte puţin şi se practică la noi. E din cauza sărăciei”, spune Vasilică Anchidim, condamnat pentru contrabandă cu ţigări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
