Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, singurul combinat de apă grea din Europa de Est, a fost creaţia uriașă a lui Nicolae Ceauşescu, care şi-a dorit un lanţ complet de producţie a energiei nucleare, de la minele de extragere a uraniului la construcția centralei de la Cernavodă. Acum se bate cu falimentul după 40 de ani de la deschidere. Ce rămâne în urma singurului Combinat de apă grea din Europa de Est? Aflați de la România furată, maine seară, de la 21.00.
Programul naţional nuclear a fost aprobat în 1969. Nicolae Ceauşescu a vrut independenţă energetică. Decide să nu folosească tehnologia sovietică, ci pe cea canadiană, care presupunea folosirea de apă grea. Inundaţiile de la începutul anilor 70 îi întârzie planurile. Abia în 1977, România şi Canada semnează un acord de cooperare, iar în 1978 este semnat contractul pentru licenţa tehnologică.
Primele cercetări în vederea obţinerii de apă grea se fac la Govora. Nicolae Ceauşescu alege, apoi, Drobeta Turnu Severin pentru construirea uzinei de apă grea.
„Amplasamentul a fost selectat după o serie întreagă de căutări în teritoriu. Inițial s-a încercat Râmnicu-Vâlcea, în zona Vâlcea. Al doilea amplasament selectat a fost Cernavodă, unde s-a propus a fi construită fabrica de apă grea efectiv, împreună cu o termocentrală, urmând ca ulterior construirii reactorului nuclear termocentrala să fie demontată și fabrica de apă grea să-și continue activitatea împreună cu centrala nucleară”, spune Ervin Watzlawek, director Romag-Prod.
După revoluţie, planurile de dezvoltare a energiei nucleare în România stagnează. Combinatul produce în continuare apă grea pentru centrala de la Cernavodă şi pentru o scurtă perioadă chiar exportă, însă pierde contractele pentru că nu ţine pasul cu tehnologia modernă. După 40 de ani de la inaugurare, singurul producător de apă grea din Europa de Est se pregăteşte să pună lacătul pe uşă. În urma lui rămâne o comoară estimată la un miliard de euro.
Ce se va întâmpla cu ea, aflaţi marţi de la 21.00, într-un nou episod România furată.